7 iunie: Ziua in care s-a născut vizionarul Henri Coandă

Astăzi, 7 iunie 2025, marcăm 139 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai vizionari români din toate timpurile: Henri Coandă (7 iunie 1886). De numele său se leagă nu doar primul avion cu reacție din lume, ci și descoperiri și invenții care au anticipat cu zeci de ani tehnologii pe care le considerăm astăzi de domeniul firescului.

În 1910, tânărul inginer Henri Coandă, aflat la doar 24 de ani, prezenta la Salonul Aeronautic de la Paris un aparat de zbor neobișnuit: un avion propulsat de un motor cu reacție.

Nu exista încă termenul de "jet" în aviație, iar invenția sa a fost privită cu neîncădere de mulți specialiști ai vremii.

Aparatul nu a fost testat pe scară largă, dar momentul a rămas consemnat: Coandă a observat pentru prima dată fenomenul prin care jetul de aer urmează conturul unei suprafețe – efectul care avea să-i poarte numele.

Primul avion cu reacție a lui Henri Coandă

1 / 2

Ce este efectul Coandă? E vorba de tendința unui jet de fluid de a "adera" la suprafața peste care curge. O descoperire fundamentală în dinamica fluidelor, folosită astăzi în avioane cu decolare scurtă, ventilatoare industriale, spray-uri medicale, sisteme de climatizare sau chiar simulări cardiovasculare. Deși nu a fost pe deplin înțeles la momentul descoperirii, fenomenul a devenit ulterior subiect de cercetare intensă.

Mai puțin cunoscut este faptul că, în anii '30-‘50, Henri Coandă a lucrat la concepte de-a dreptul science-fiction pentru vremea respectivă: aparate de zbor circulare cu decolare verticală, bazate pe același efect fizic, care aveau să inspire ulterior formele "farfuriilor zburătoare". A fost chiar suspectat după război că ar fi colaborat cu armata germană pentru dezvoltarea acestora, deși nu s-au găsit dovezi clare.

În anii '70, revenit într-o Românie socialistă dornică de modernizare, Coandă propunea ceva cu adevărat revoluționar: un sistem de transport prin tuburi vidate, care prefigura ceea ce azi numim Hyperloop.

Primele teste au avut loc la București, iar apoi la Măneciu, unde au fost construite conducte experimentale pentru vehicule-prototip. Ideea era ca trenurile să circule cu sute de kilometri pe oră în condiții de eficiență maximă.

Tot el a propus, într-un proiect abandonat din lipsă de fonduri, un "oraș al viitorului" amplasat în Delta Dunării, complet autonom, care să funcționeze cu energie regenerabilă și să fie un centru de cercetare științifică internațional.

Coandă nu a fost doar un inventator. A fost un spirit renascentist, interesat de artă, arhitectură, ecologie, urbanism.

A gândit sisteme de desalinizare a apei de mare cu energie solară, prototipuri de locuințe prefabricate, metode de producție ecologică. A fost un vizionar care a refuzat să se limiteze la o singură ramură a cunoașterii.

Henri Coandă s-a stins din viață în 1972, la vârsta de 86 de ani, dar ideile sale continuă să inspire generații întregi. Aeroportul internațional din București îi poartă numele, ca un omagiu adus contribuțiilor sale remarcabile.

Fenomenele descoperite de el sunt încă studiate de elevi și studenți, iar inginerii de astăzi recunosc că Henri Coandă a fost un vizionar aflat cu cel puțin o jumătate de secol înaintea timpului său.

Testul de inteligență pe care puțini îl pot rezolva: Câte pătrate sunt în imagine?

Provocările mentale sunt unele dintre cele mai captivante modalități de a-ți testa inteligența și simțul de observație, dar și de a-ți antrena mintea. Un test vizual simplu, dar deosebit de dificil, pune la încercare abilitățile de observație și logică ale celor care îl încearcă.