Ziua în care Biserica a deschis porțile doar pentru bogați și personalități. De ce oamenii de rând n-au avut acces în interior la slujba de sfințire a picturii Catedralei Neamului VIDEO

Mii de clerici și invitați oficiali au participat la sfințirea Catedralei Naționale, cel mai amplu lăcaș ortodox din România, în frunte cu Patriarhul Daniel. Accesul a fost strict controlat, iar credincioșii au asistat din exterior, pe esplanada din fața catedralei. Și, totuși, de ce oamenii de rând n-au avut acces în interior, pe când guvernanții și diferite personalități marcante, printre care inclusiv Florian Coldea, fost șef SRI, Maia Sandu, dar și mulți politicieni, au fost lăsați să asiste la grandioasa slujbă unde donațiile s-au putut face inclusiv prin plata cu POS-uri instalate la sfințire.

Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfințită duminică, 26 octombrie 2025, într-un moment cu o profundă semnificație religioasă și națională. Ceremonia a fost condusă de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, venit de la Constantinopol, și de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, în prezența a zeci de ierarhi, sute de preoți și oficialități de rang înalt din România și din străinătate.

Potrivit Patriarhiei Române, evenimentul a reprezentat „împlinirea unui vis istoric al Bisericii și al poporului român, care și-a dorit de mai bine de un secol o catedrală a neamului, ridicată în inima capitalei pentru rugăciune și recunoștință”. Întrebarea în chestiunea în cauză este: cât a fost visul românilor, cât a fost visul Bisericii? Dacă intrăm în amănunte ce țin de economia țării, nivelul de trai, dar și cât și cum beneficiază românii de serviciile din educație și sănătate, investiția s-ar găsi nejustificată.

Ceremonia de sfințire a început în jurul orei 9.00 dimineața și s-a desfășurat sub măsuri stricte de securitate. Pe esplanada catedralei au fost amplasate ecrane uriașe, pentru ca pelerinii aflați în exterior să poată urmări slujba în timp real.

În interior au fost admise aproximativ 2.500 – 3.000 de persoane, toate pe bază de invitație nominală emisă de Patriarhia Română. Dintre acestea, cea mai mare parte au fost clerici, monahi, teologi și reprezentanți ai eparhiilor din toată țara, în timp ce oficialitățile laice – președintele României, premierul, membri ai guvernului și ai administrației locale – au ocupat doar o mică parte din spațiu.

La marea slujbă de sfințire au participat:

• Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, conducătorul spiritual al ortodoxiei mondiale;
• Patriarhul Daniel, însoțit de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi;
• Președintele României, Nicușor Dan, alături de familie;
• Prim-ministrul Ilie Bolojan;
• Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu;
• Principesa Margareta și Principele Radu;
• Foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu;
• Numeroși ambasadori, miniștri și reprezentanți ai cultelor religioase din România și din diaspora.

Slujba a fost oficiată în limba română, greacă și slavonă, în fața a mii de credincioși aflați pe platoul exterior. Potrivit estimărilor Jandarmeriei, peste 9.000 de pelerini s-au adunat pe esplanadă, unii veniți din toate colțurile țării.

Deși Catedrala Mântuirii Neamului este considerată un edificiu al poporului, pentru că a fost construită din banii oamenilor, accesul la ceremonia de sfințire a fost strict restricționat. În interior au intrat doar clericii, oficialii și invitații speciali ai Patriarhiei, în timp ce credincioșii obișnuiți au fost opriți la porțile exterioare.

Reprezentanții Patriarhiei au explicat că decizia a fost motivată de măsuri de securitate, de protocol internațional și de capacitatea limitată a catedralei, care, deși monumentală, nu poate găzdui decât câteva mii de persoane simultan. Așa că invitații au fost aleși pe sprânceană.

„Slujba de sfințire nu este o simplă slujbă religioasă, ci un act liturgic de consacrare. În mod tradițional, la astfel de momente participă clerul și invitații autorităților bisericești”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, citat de Digi24.

În exterior, mii de credincioși au primit icoane și agheasmă sfințită, iar după finalul slujbei, porțile au fost deschise temporar pentru ca pelerinii să poată intra pe rând și să se închine în altar, așa cum prevede rânduiala bisericească.

Zona din jurul Catedralei Naționale a fost complet izolată. Accesul rutier a fost închis între Calea 13 Septembrie și Bulevardul Libertății, iar intrarea în perimetru s-a făcut doar pe bază de invitații verificate de SPP și Jandarmeria Română.

Toți participanții oficiali au fost controlați la intrare, iar dispozitivul de ordine a inclus peste 1.200 de jandarmi, polițiști și voluntari. Serviciul de Protecție și Pază a asigurat escorta demnitarilor, inclusiv a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, care a fost întâmpinat sâmbătă seara pe Aeroportul Henri Coandă.

Pe esplanadă au fost amenajate spații pentru pelerini, ecrane LED uriașe, puncte de prim ajutor și zone de distribuire a apei sfințite. Evenimentul s-a încheiat fără incidente majore, iar Patriarhia a anunțat că slujba „a decurs cu demnitate și rânduială”, în ciuda aglomerației.

În cadrul ceremoniei de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului din 26 octombrie 2025, au fost prezenți mai mulți membri ai guvernului României, fiind invitați oficiali în interiorul catedralei. De asemenea, au asistat la eveniment și politicieni din opoziție.

Din partea guvernului României au participat Ilie Bolojan, premierul, Nicușor Dan, președintele României, și membri ai cabinetului precum Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, și Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe. De asemenea, au asistat politicieni și foști lideri ai statului, precum Ludovic Orban, Eugen Teodorovici, Marcel Ciolacu și Victor Ponta, dar și actualul șef PSD, Sorin Grindeanu. Nici George Simion (AUR) nu a putut lipsi de la marele eveniment, unde a participat neînsoțit de soție.

O altă apariție surpriză la slujba de la Catedrala Neamului este cea a lui Florian Coldea, fost șef SRI. Împreună cu Dumitru Dumbravă, fost șef al Direcției Juridice a SRI, și avocatul Doru Trăilă, Coldea este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată și spălare de bani. Dumbravă a murit între timp.

Nicușor Dan, președintele României, a participat împreună cu familia sa la slujba de sfințire a catedralei. Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, și Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, au fost, de asemenea, prezenți la eveniment.

Cei trei membri ai USR, Nicușor Dan, Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu, au fost prezenți la ceremonia de sfințire, în ciuda pozițiilor istorice ale partidului lor. În 2016, USR și precursorul său, Uniunea Salvați Bucureștiul, scandau în piețe și online împotriva finanțării Catedralei, sub sloganul „Vrem spitale, nu catedrale!”. Nicușor Dan, fondator al partidului, declara la acea vreme că Bucureștiul nu trebuie să plătească pentru Catedrala Neamului și critica administrația Firea pentru „delirul grandoman” al Patriarhiei.

Participarea lor de duminică, însă, a demonstrat schimbarea contextului politic. Nicușor Dan a pășit în biserică alături de partenera sa, Mirabela Grădinaru, și cei doi copii, iar Oana Țoiu a fost surprinsă cu un buchet de flori.

În 2018, USR anunța printr-un comunicat oficial propunerea de amendamente pentru a interzice finanțarea Catedralei din bani publici. Roxana Wring, președinta USR București, declara: „Catedrala trebuie decuplată de la conductele cu bani publici.” De asemenea, Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, afirma:

„Cred, de asemenea, că discursul public despre banii care merg la Catedrala Mântuirii Neamului este exagerat. Dacă ne uităm la finanțarea Bisericii și la finanțarea partidelor, vom vedea că partidele din România, partidele parlamentare, sunt finanțate relativ bine. Nu cred că discursul meu și discursul nostru, al oamenilor care își doresc o Românie europeană, o Românie cu un sistem sanitar corect, funcțional, o Românie cu o societate care să construiască împreună, trebuie să fie despre banii care se duc sau nu la Biserică. Cred că ar trebui să fie despre ce putem să construim împreună și, mai ales, sigur, de a aduce banii acolo unde este nevoie.”

Astfel, chiar dacă la acea vreme USR milita împotriva finanțării Catedralei, acum membrii săi participă oficial la slujbă, în postura de conducători ai unor ministere sau ai Primăriei Capitalei.

Participarea oficialilor USR la sfințirea Catedralei reprezintă un exemplu clar de paradox politic: cei care, acum câțiva ani, cereau „spitale, nu catedrale”, se află astăzi în funcții de conducere și participă la același eveniment pe care îl criticau vehement. De la „delir grandoman” la respectarea protocolului religios, transformarea este emblematică pentru evoluția politică și personală a unor lideri din România.

Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului a fost inițiat oficial în 2010, iar lucrările au început în 2011. Costurile totale au depășit peste 200 de milioane de euro, finanțarea fiind asigurată atât din fonduri publice, cât și din contribuții private și donații.

Catedrala este considerată una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume, având o înălțime de 120 de metri, o suprafață de peste 30.000 de metri pătrați și o capacitate estimată la 5.000 de persoane în interior.

În ultimii ani, construcția sa a fost însoțită de dezbateri aprinse privind costurile și prioritățile bugetare. Patriarhia a susținut constant că edificiul are o semnificație profundă pentru identitatea națională: „Este un simbol al unității românești, o expresie a recunoștinței pentru eroii neamului și un loc de rugăciune pentru toți credincioșii”, a transmis Patriarhul Daniel.

După sfințire, Catedrala Națională va fi deschisă zilnic pentru rugăciune și vizitare, urmând ca din 2026 să devină sediul central al Patriarhiei Române, cu slujbe publice și programe liturgice permanente.

Slujba de sfințire din 26 octombrie 2025 este considerată cel mai important eveniment religios al ultimului deceniu în România. Prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I – succesorul tronului apostolic de la Constantinopol – a fost interpretată drept un semn al unității ortodoxiei mondiale și al recunoașterii rolului Bisericii Ortodoxe Române în spațiul creștin răsăritean.

După încheierea ceremoniei, Patriarhul Daniel a rostit un mesaj de recunoștință:

„Această catedrală nu este doar un edificiu de piatră, ci o mărturie vie a credinței, a iubirii și a jertfei unui neam întreg. Este casa rugăciunii pentru generațiile de ieri, de azi și de mâine.”

Evenimentul s-a încheiat cu intonarea imnului „Apărătoare Doamnă” și binecuvântarea finală oferită de Patriarhul Ecumenic, care a spus:

„România are astăzi o catedrală a luminii, care vorbește lumii despre tăria credinței și despre legătura de nezdruncinat dintre popor și Biserică.”

În 1884, Regele Carol I a emis o lege pentru construirea unei catedrale naționale, însă proiectul nu a fost realizat. Primul Patriarh al României, Miron Cristea, a reluat ideea după Marea Unire din 1918, dorind un simbol care să reprezinte unitatea tuturor provinciilor românești. De-a lungul timpului, mai mulți intelectuali și politicieni au susținut proiectul, dar crizele economice, al Doilea Război Mondial și regimul comunist au împiedicat realizarea sa. Chiar și după 1989, noul stat român a întâmpinat obstacole în materializarea acestui ideal, deși speranța unui viitor european rămânea vie.

Ironia istoriei a fost evidentă în 2025: USR, partid care a criticat vehement finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului, s-a aflat la butoanele statului și a participat oficial la ceremonia de sfințire. Cei care altădată protestau împotriva „delirului grandoman” al catedralei au fost prezenți alături de partenerii de coaliție, inclusiv liberali și UDMR.

USR, odinioară voce critică a opoziției, s-a integrat în actuala coaliție guvernamentală și a ajuns să împartă scena politică cu foștii adversari pe care îi combătea.

Chiar dacă accesul publicului a fost restricționat, mii de credincioși au trăit acest moment de afară, în rugăciune și cântări. România are, de acum, una dintre cele mai mari și mai impresionante catedrale ortodoxe din lume. A meritat?

În 2025, sistemul sanitar din România se confruntă cu multiple provocări, în ciuda unor progrese în construcția de spitale. Deși există 15 spitale în construcție, majoritatea se află în stadii incipiente, iar termenul de finalizare este prelungit, cu unele proiecte depășind termenul limită de august 2026.

În ceea ce privește resursa umană, spitalele publice se confruntă cu un deficit semnificativ de personal. De exemplu, în unele unități spitalicești, nu există anesteziști disponibili, iar intervențiile chirurgicale sunt amânate din cauza lipsei acestora. De asemenea, există spitale care nu pot susține liniile de gardă din cauza lipsei de medici, ceea ce pune în pericol pacienții cu afecțiuni grave.

Pe lângă deficitul de personal, spitalele publice se confruntă și cu lipsa echipamentelor și infrastructurii IT adecvate. Peste 40% dintre spitale nu dispun de sisteme IT corespunzătoare, iar competențele digitale ale personalului medical sunt sub media europeană.

Situația infecțiilor nosocomiale (bacteriile „spitalicești”) în România rămâne îngrijorătoare. Mai multe rapoarte și studii recente arată că rata infecțiilor nosocomiale este peste media UE – în România, între 5 și 10% dintre pacienții internați dezvoltă infecții asociate spitalului, comparativ cu 3–5% în multe țări europene.

Bacteriile rezistente la antibiotice sunt frecvente, printre care stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA), Klebsiella și Pseudomonas rezistente la carbapeneme sunt des întâlnite în spitale mari.

Spitalele publice au infrastructură și igienă insuficientă – lipsa de personal, lipsa sterilizatoarelor performante și igiena precară a sălilor de operație cresc riscul infecțiilor.

Pacienții cu boli cronice și imunocompromiși sunt cel mai vulnerabili – infecțiile nosocomiale pot duce la complicații severe, prelungirea spitalizării și chiar deces.

Lupta cu bacteriile spitalicești este limitată de managementul antibioticelor – utilizarea necontrolată a antibioticelor favorizează apariția rezistenței bacteriene.

Situația în spitalele din România este gravă și reprezintă un pericol major pentru pacienți, mai ales în spitalele aglomerate, unde resursele și controlul infecțiilor sunt deficitare.

Situația pacienților cu arsuri în România este de asemenea îngrijorătoare și arată lipsa infrastructurii specializate și a resurselor medicale. România are doar câteva spitale cu secții de arși bine dotate (București, Târgu Mureș, Iași, Cluj). În multe județe nu există secții dedicate, ceea ce obligă pacienții să fie transferați pe distanțe mari.

Secțiile existente se confruntă cu un număr mare de cazuri grave, ceea ce afectează calitatea îngrijirii. Multe unități nu dispun de pansamente moderne, ventilatoare speciale sau terapii avansate pentru arsuri grave.