Val de falimente ascunse în turismul brașovean. Prețurile caselor, apartamentelor și terenurilor, crescute artificial. În realitate, tot mai multe hoteluri și pensiuni sunt scoase la vânzare pe bandă rulantă

În Brașov, tot mai multe hoteluri și pensiuni sunt scoase la vânzare în ultimele luni, inclusiv în zona metropolitană, cum sunt Hotelul Bulevard din Predeal și Hotelul Bielmann din Sânpetru. Ce se întâmplă, însă, cu micii antreprenori?

Deși Brașovul rămâne una dintre cele mai atractive destinații turistice din România, tot mai multe unități de cazare întâmpină dificultăți financiare și sunt scoase la vânzare.

Specialiștii spun că în spatele anunțurilor se ascund costuri operaționale ridicate, reglementări stricte și presiuni imobiliare. Pe termen mediu, piața ar putea trece printr-o consolidare masivă și transformări profunde, iar doar afacerile care se adaptează rapid vor supraviețui.

Proprietarii de hoteluri și pensiuni din Brașov se confruntă cu cheltuieli în continuă creștere. Facturile la utilități, salariile angajaților și taxele locale reduc semnificativ profitabilitatea, chiar și în perioadele cu număr mare de turiști. Pe de altă parte, reglementările privind siguranța, standardele de modernizare și controalele periodice implică investiții suplimentare, pe care micile afaceri nu le pot susține fără dificultate, scrie tex.ro.

În același timp, oferta de cazare se multiplică rapid. Tot mai multe pensiuni apar în aceleași zone turistice, iar competiția devine nemiloasă. Investitorii mari preferă să achiziționeze proprietăți strategice, ceea ce crește prețul terenurilor și face imposibilă menținerea unui model de afacere tradițional pentru micii proprietari. Specialiștii avertizează că aceste fenomene creează premisele unui val de falimente și vânzări pe bandă rulantă, chiar dacă statisticile turistice arată creștere.

Analiza pieței sugerează că Brașovul se află la începutul unei schimbări majore în turism. În următorii ani, experții prevăd mai multe direcții:

• Consolidarea pieței: Investitorii mari cumpără pensiuni și le transformă în hoteluri moderne sau în locații integrate în lanțuri internaționale.
• Rebranduiri și relansări: O parte din hoteluri și pensiuni vor fi relansate sub nume noi sau sub management profesionist.
• Conversii imobiliare: Unele proprietăți pot fi transformate în apartamente de vacanță, clinici private sau centre de wellness, adaptându-se la cerințele pieței.
• Polarizarea industriei: Doar afacerile capabile să se adapteze rapid și să ofere servicii de calitate vor rămâne pe piață.

Această etapă va remodela oferta de cazare din Brașov și va redefini competitivitatea. Proprietarii care nu se adaptează riscă să fie forțați să vândă sau să închidă, în timp ce investitorii cu resurse vor concentra piața în jurul unor branduri solide și locații premium.

Datele oficiale arată o creștere constantă a numărului de turiști în județul Brașov, însă realitatea pentru micii proprietari este diferită. Profiturile reduse și competiția acerbă fac ca fiecare sezon pierdut să fie o lovitură financiară semnificativă. Hotelurile mari și lanțurile internaționale beneficiază de avantajele economiilor de scară și de resursele necesare pentru a respecta reglementările și a investi în modernizare, în timp ce micile pensiuni se confruntă cu dificultăți majore.

Experții subliniază că valul de vânzări nu înseamnă neapărat o criză a turismului, ci o reorganizare a pieței. Investitorii mari au șansa să achiziționeze locații în poziții strategice, iar micii antreprenori care nu reușesc să se adapteze vor fi nevoiți să renunțe.

Valul de unități scoase la vânzare indică schimbări profunde. În următorii ani, Brașovul poate experimenta fie un boom investițional, fie o restructurare completă a ofertei de cazare. Schimbările vor afecta nu doar proprietarii, ci și angajații, furnizorii și turiștii care caută servicii de calitate.

Pe termen lung, piața ar putea deveni mai concentrată, cu mai puține pensiuni independente și mai multe hoteluri moderne sau centre integrate în lanțuri internaționale. Adaptabilitatea și investițiile în calitate vor deveni criterii decisive pentru succesul oricărei afaceri turistice din zonă.

Chiriile și prețurile locuințelor din Brașov au crescut semnificativ, creând o tensiune puternică între cerere și veniturile reale ale locuitorilor. Conform unui studiu Deloitte, Brașovul este printre cele mai scumpe orașe din România: prețul mediu de vânzare a locuințelor se ridică la aproximativ 1.981€/mp la finalul lui 2024.

În privința chiriilor, Deloitte relevă că chiria medie în Brașov este de 9,2€/mp pe lună, ceea ce îl plasează peste capitală în acest clasament. Acest fenomen este în parte cauzat de o ofertă limitată de locuințe și de o cerere ridicată – Brașovul este perceput ca un oraș cu potențial de dezvoltare, ceea ce atrage investitori și chiriași.

La nivel local, chiriile au explodat într-un interval relativ scurt. Analiza Biz Brașov arată că locuitorii din Brașov plătesc, în medie, 52% din salariu pe chirie, bazându-se pe un salariu mediu net de circa 4.588 lei și pe chirii de aproximativ 2.380 lei/lună pentru un apartament cu două camere.

În doar un an, proprietarii au majorat chiriile cu aproximativ 20%, depășind creșterile din alte orașe mari precum Cluj-Napoca sau București.

Pe de altă parte, unele date recente arată semne de ajustare: potrivit unui articol din România Insider, chiriașii din Brașov cererea medie pentru apartamente cu două și trei camere a scăzut cu 5%–7% în octombrie 2025 comparativ cu anul anterior.

Din perspectiva ofertelor reale, raportul trimestrial pentru Brașov (T42024) arată că prețurile cerute pentru chiriile apartamentelor nu au continuat să crească exploziv: garsonierele au un cost mediu de 350€/lună, iar apartamentele de 3 camere pot ajunge la 600€/lună.

Pe scurt, este realist să spunem că o parte din scumpirea chiriilor și a locuințelor în Brașov este alimentată de factori de piață reali (ofertă limitată, cerere ridicată, investitori), dar și de presiuni speculative. În același timp, creșterea salariilor nu ține pasul cu explozia prețurilor, ceea ce face accesul la locuințe tot mai dificil pentru mulți locuitori.