Premieră medicală: Transplant de rinichi de la un porc modificat genetic la om
Într-un act medical fără precedent, echipa de medici de la Spitalul General din Massachusetts, Boston, a realizat cu succes transplantul unui rinichi provenit de la un porc modificat genetic în corpul lui Richard Slayman, un bărbat de 62 de ani din Weymouth, Massachusetts.
Acest eveniment istoric reprezintă prima oară când un pacient viu beneficiază de un organ de la un porc modificat genetic, marcând un moment de cotitură în domeniul transplanturilor medicale.
Procedura inovatoare, care a durat patru ore, ar putea fi o soluție la deficitul de organe disponibile pentru transplant.
Porcul donator, modificat genetic de compania eGenesis din Cambridge, Massachusetts, a fost ajustat pentru a asigura compatibilitatea organului cu corpul uman, evitând respingerea și alte complicații.
Procesul de recuperare al lui Slayman decurge pozitiv după operația de patru ore, indicând un progres semnificativ în adaptarea corpului uman la organele modificate genetic de la alte specii.
Organul a fost furnizat de eGenesis, o companie din Cambridge, Massachusetts, care a realizat 69 de modificări genetice la porci pentru a asigura compatibilitatea organelor cu pacienții umani, reducând riscul de respingere și alte posibile complicații.
Riscurile de rispingere ale transplanturilor?
Transplanturile de organe, fie că provin de la un donator uman sau de la unul animal modificat genetic, cum este cazul inovatorului transplant realizat la Spitalul General din Massachusetts, implică întotdeauna un risc de respingere.
Respingerea are loc atunci când sistemul imunitar al receptorului identifică organul transplantat ca fiind un corp străin și încearcă să-l atace și să-l distrugă.
Chiar și în cazul transplanturilor de la om la om, unde organele sunt în mod natural mai compatibile decât cele de la alte specii, riscul de respingere este un aspect critic.
Acesta se datorează diversității sistemului imunitar uman, care este extrem de specific fiecărui individ.
Antigenele de histocompatibilitate, care sunt proteine situate pe suprafața celulelor, joacă un rol esențial în modul în care sistemul imunitar recunoaște celulele ca fiind proprii sau străine. Dacă sistemul imunitar detectează o diferență semnificativă între antigenele sale și cele ale organului transplantat, va începe să atace organul respectiv.
