Taxa de solidaritate a fost introdusă în România încă din 2017, de PSD, prin guvernul Mihai Tudose. Iată sub ce formă a fost implementată de-a lungul timpului

În vara anului 2017, guvernul Tudose a propus introducerea unei contribuții de solidaritate de 2% din fondul de salarii, care urma să fie plătită de angajatori. Tot Tudose anunța și o taxă de solidaritate prin care dorea ca cei cu venituri mari să plătească mai mult la stat. Această măsură a fost anunțată oficial de Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe la acea vreme. Fostul premier a spus atunci că nu este vorba despre o taxă nouă, ci despre o contribuție menită să asigure prestarea serviciilor sociale.

De asemenea, în programul de guvernare PSD-ALDE, votat în Parlament odată cu învestirea guvernului Mihai Tudose, era prevăzută introducerea acestei taxe de solidaritate, care urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

„Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani”, spunea premierul Tudose în 17 iulie 2017.

În anii următori, conceptul de taxă de solidaritate a fost readus în discuție în diverse forme:

Taxa de solidaritate în 2022: Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 186/2022 pentru implementarea Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului, introducând o contribuție de solidaritate temporară asupra profiturilor excedentare generate de companiile din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor.

Taxa de solidaritate din 2023: Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind taxa de solidaritate, aprobată de Parlament, care vizează companiile din sectorul energetic cu profituri excepționale.

În contextul actual din România, taxa de solidaritate a fost propunerea guvernului condus de Marcel Ciolacu, ca parte a reformei fiscale negociate la Palatul Cotroceni, în urma presiunilor venite din partea Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar excesiv. Guvernul fostului premier al României a propus această taxă de solidaritate ca parte a reformelor fiscale asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ce-i drept, taxa de solidaritate arăta cu totul altfel față de cerințele parlamentarilor de acum.

„Taxarea bogăției și a companiilor cu profituri-record în urma pandemiei și a războiului din Ucraina este o preocupare a tuturor liderilor lumii, dezbătută în aceste zile la Forumul Mondial de la Davos. Asta arată că PSD a acționat corect când a impus în Coaliție #taxadesolidaritate în energie și că este cât se poate de legitimă dezbaterea despre impozitarea marilor averi și a profiturilor exagerate.

Cred cu tărie că în România este nevoie de o taxă de solidaritate pentru tot ceea ce înseamnă averi acumulate pe fondul crizelor din ultimii doi ani, prin profituri cu adevărat nesimțite.

Astfel, statul va aduna resursele necesare pentru a ajuta atât milioanele de români care se confruntă cu criza costului vieții, cât și companiile românești, în special IMM-urile.Voi propune mediului de afaceri din România să discutăm cu franchețe despre acest subiect în următoarele luni pentru a ajunge la o soluție fezabilă, care să producă atât mai multă solidaritate socială, cât și mai multă justețe economică.”, scria Marcel Ciolacu în ianuarie 2025.

În 2025, Guvernul României a propus o serie de modificări fiscale semnificative, vizând atât impozitarea veniturilor persoanelor fizice, cât și a câștigurilor din jocuri de noroc. Aceste măsuri au fost discutate în contextul reducerii deficitului bugetar și al alinierii la angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Taxa de solidaritate pentru persoanele fizice

O propunere notabilă a fost introducerea unei taxe de solidaritate pentru persoanele fizice cu venituri mari. Conform informațiilor disponibile, se discută aplicarea unei cote de impozitare de 20% pentru veniturile care depășesc pragul de 10.000 de lei net lunar.

Alte variante analizate includ praguri de 15.000 și 17.000 de lei, precum și menținerea impozitului de 10% pentru veniturile sub 10.000 de lei, aplicând o cotă de 16% pentru diferența care depășește acest prag. Aceste măsuri sunt încă în faza de discuție și nu au fost implementate oficial.

Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, critică dur ideea introducerii unei taxe de solidaritate pe veniturile populației, considerând-o un act de imoralitate. El susține că deficitul bugetar actual a fost generat intenționat de guvernanți, printr-o creștere iresponsabilă și nesustenabilă a cheltuielilor publice, deși se știa că nu poate fi menținută în timp.

Lucian Croitoru afirmă că această taxă nu reprezintă o formă reală de solidaritate, ci doar o modalitate de a transfera costurile greșelilor politice asupra celor cu venituri peste 10.000 de lei.

În opinia sa, este „poate chiar mai imoral” ca, după risipa bugetară asumată politic, statul să le ceară cetățenilor să contribuie suplimentar, fără ca această contribuție să se reflecte în servicii publice mai bune.

El avertizează că populația a sesizat deja imoralitatea acestui comportament, sancționându-l la vot, și că politicienii ar trebui să înțeleagă acest mesaj până în 2028, pentru a nu repeta greșelile. În concluzie, Croitoru consideră că această taxă este nocivă, periculoasă și profund nedreaptă.