Creștere de 75% a taxelor și impozitelor locale în 2026

Parlamentul se reunește marți, 18 noiembrie, în ședință comună pentru a adopta proiectul de lege care prevede majorarea impozitelor pe locuințe și autoturisme, precum și pe câștigurile din bursă și criptomonede, începând cu anul 2026. Măsurile fac parte dintr-un pachet fiscal mai amplu, ajustat după recomandările Curții Constituționale.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că aceste modificări sunt necesare pentru a asigura veniturile prevăzute în bugetul de anul viitor.

„Ca să putem să ieșim din această situație, anul viitor trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost aprobate. Și sper că mâine Parlamentul, în ședință comună, închide și pachetul fiscal care cuprinde taxele locale. Am convenit ca mâine, în ședință comună, să închidem acest pachet, scoțând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituțională în neregulă. (…) Sper că această prevedere va face ca, de anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini să fie majorate. Nu trebuie să fugim de acest lucru. În toate cauzele legate de deficit aceste aspecte sunt vitale“, a spus premierul.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a explicat, la Digi24, că majorarea propusă de guvern pentru colectarea taxelor locale în 2026 va fi de 75,25%, inclusiv o ajustare de 5,25% pentru inflația din 2024. Totodată, edilul a precizat că, deși taxele vor crește, primăriile vor încasa mai puțini bani din cota-parte a impozitului pe venit, deoarece fondurile vor fi direcționate către Guvern pentru acoperirea deficitului bugetar.

„La creșterea taxelor locale cu 70%, conform Codului Fiscal, trebuie aplicată și inflația pe 2024, care a fost de 5,25%. Deci creșterea totală va fi de 75,25%. Dar toți acești bani practic vor merge la Guvern pentru acoperirea deficitului. Rămân la noi, dar nu ni se va mai da cota întreagă din acel 63%. Din acest motiv trebuie să fim foarte atenți la cheltuielile cu personalul, care sunt cele mai mari în orice primărie din România”, a explicat Constantin Toma.

Proiectul de reformă a administrației locale prevede o reducere de aproximativ 30% a posturilor din sistemul public local, însă impactul asupra unităților administrativ-teritoriale nu va fi major.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că proiectul vizează desființarea a 12.794 de posturi, aplicând însă o limită de 20% pentru posturile ocupate în fiecare UAT.

„Propunerea noastră, din Coaliție, este de aplicare a unui procent de 30% asupra sistemului de administrație publică locală, cu aplicarea unei frâne de 20% – ceea ce înseamnă că la niciun UAT mai mult de 20% dintre posturile ocupate să nu se desființeze. Această modalitate generează pe întreg sistemul administrației publice locale o reducere cu 10% a numărului de posturi ocupate. Restul de până la 30% sunt posturi vacante”, a spus Cseke Attila.

Edilul Constantin Toma a mai menționat că reducerea cheltuielilor salariale este necesară, având în vedere că totalul salariilor din sectorul bugetar se apropie de valoarea creditelor pe care România trebuie să le acceseze anul viitor. „Avem angajamente importante pentru plata dobânzilor, care reprezintă 55 de miliarde de lei. Anul 2026 se anunță dificil, iar pe partea de investiții va fi nevoie de contribuții locale de 20% pentru continuarea proiectelor precum «Anghel Saligny»”, a afirmat edilul.