Strigătul disperat al unui primar după ce guvernul Bolojan a mărit taxele locale: „Este o bătaie de joc”

Primarul Brăilei, Marian Dragomir, a reacționat vehement față de decizia Guvernului Bolojan de a majora taxele locale începând cu 1 ianuarie 2026. Social-democratul afirmă că nu susține „absolut deloc” măsurile și atrage atenția că acestea vor afecta în principal cetățenii obișnuiți, în timp ce administrațiile locale nu vor beneficia de fondurile suplimentare.

Edilul susține că economia nu se dezvoltă prin creșteri masive de taxe, ci prin investiții în infrastructură și atragerea de fonduri europene.

Primăria Brăila, potrivit declarațiilor sale, se află pe locul 4 la nivel național în atragerea de fonduri europene per cap de locuitor, iar politica sa fiscală a vizat până acum ajustarea taxelor doar cu rata inflației.

Marian Dragomir avertizează că măsurile Guvernului vor pune presiune suplimentară pe brăileni fără beneficii reale pentru comunitate.

Primarul Marian Dragomir a folosit o rețea de socializare pentru a explica efectele deciziei Guvernului: „Guvernul vine cu <<ideea zilei>>: mai mulți bani luați de la cei mulți, nimic de la bogați”.

Edilul afirmă că administrațiile locale sunt obligate să adopte creșterea cu 75% a impozitelor pe locuințe, terenuri și autoturisme, deoarece altfel statul impune automat un procent mai mare, de peste 120%.

„Eu am fost ales de brăileni ca să fac administrație, nu politică! Iar când vine vorba de brăileni, nu mă interesează nimic legat de partide! Vorbesc liber și spun, ca întotdeauna, ce gândesc.

Eu apar brăilenii, nu Guvernul! După ce creșterea TVA n-a adus niciun rezultat, după aberația eliminării unor burse pentru elevi și studenți, după prostia impozitării indemnizațiilor mamelor și nesimțirea impozitării pensiilor bunicilor, Guvernul vine cu <<ideea zilei>>: mai mulți bani luați de la cei mulți, nimic de la bogați. M-am delimitat ori de câte ori au venit tâmpenii de la București și m-am luptat cu ele.

Dar, acum, Guvernul e și mai șiret, asta ca să folosesc un cuvânt elegant! A emis un act normativ în care, dacă primarii și consiliile locale nu votează creșterea de 75%, atunci statul impune automat procentul maxim și creșterea reală sare de 120%. Practic, nu ni s-a dat nicio cale de mijloc!”, a transmis Dragomir.

Primarul susține că dezvoltarea economică reală se realizează prin atragerea de fonduri europene și investiții în infrastructură, nu prin creșterea taxelor sau umflarea cheltuielilor cu personalul.

În prezent, la Primăria Brăila sunt ocupate mai puțin de jumătate din posturile prevăzute, iar bugetul local se bazează în mare parte pe fonduri europene, fără împrumuturi bancare.

„Așa se construiește dezvoltarea! Economia funcționează când investești în infrastructură, nu când umfli posturi și plătești salarii uriașe! La Primăria Brăila sunt ocupate mai puțin de jumătate din posturile prevăzute.

Eu nu am folosit banii pentru salarii ci pentru investiții. Așa este normal! Suntem printre puținele primării de municipiu din România care nu au luat niciun credit! Avem bani din fonduri europene, nu din împrumuturi pe care să le plătească generații întregi!”, a explicat edilul.

Dragomir menționează că, în mandatele sale, taxele locale au fost actualizate strict cu rata inflației, conform Codului Fiscal, fără a introduce majorări excesive care să afecteze populația.

„N-am pus 75%! Nici măcar 20%! N-am pus biruri inutile și n-am lovit în oamenii care muncesc. Apropo, stimate Guvern, la anul ce mai inventezi? Alte biruri? Tot pentru cei care duc greul? Din acest motiv nu susțin absolut deloc aceste măsuri. Absolut deloc!”, a mai adăugat primarul Brăilei.

Decizia Guvernului implică majorări semnificative și schimbări în mai multe domenii:

1. Impozite mai mari pe locuințe și terenuri

• Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp.
• Locuințe fără utilități: de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp.
• Clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei vor fi taxate suplimentar cu 0,9% pe suma care depășește pragul.
• Terenurile vor fi reevaluate în funcție de destinație, cu excepții pentru mănăstiri, școli și clădiri sociale.
• Evaluarea imobilelor se va realiza printr-un sistem informatic național automatizat.

2. Contribuții sociale extinse

• Baza de calcul pentru contribuția la sănătate (CASS) se extinde pentru persoanele independente până la 72 de salarii minime.

3. Măsuri pentru disciplină financiară

• Firmele fără cont bancar în România sau care nu depun situațiile financiare timp de cinci luni pot fi declarate inactive.
• Firmele inactive pot fi dizolvate după un an.
• Se introduce obligația contractului de fideiusiune pentru eșalonările la plată.
• Se elimină pragul de 50.000 lei pentru utilizarea POS-urilor.

4. Reguli noi pentru capitalul social și acționariat

• Capitalul social rămâne neschimbat până la depășirea cifrei de afaceri de 400.000 lei.
• Dacă cifra de afaceri depășește pragul, capitalul social minim devine 5.000 lei.
• Pentru SRL-urile nou înființate, capital social minim de 500 lei.
• Vânzarea părților sociale va fi permisă doar cu notificarea prealabilă a Fiscului.

5. Noi taxe auto și ecologice

• Impozitul auto se va calcula în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică.
• Mașinile electrice vor plăti o taxă fixă de 40 lei/an.
• Pentru vehicule de peste 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce depășește plafonul.

6. Impozit minim pentru marile companii

• Se menține IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro.
• Deducerea pentru servicii externe către firme afiliate se plafonează la 1% din cheltuieli.

7. Taxe în turism

• Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se va calcula cu o cotă forfetară de 30%.
• Proprietățile cu peste 7 camere vor fi impozitate ca activitate independentă.

8. Fiscalizarea criptomonedelor

• Impozit de 16% pe câștigurile din monede virtuale.
• Se mențin scutiri pentru câștigurile mici.