Prețul petrolului crește vertiginos după ce Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei noul lider suprem
Iranul a anunțat luni, prin televiziunea de stat, că Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem Ali Khamenei, a fost numit succesor, în timp ce atacurile asupra Israelului și țărilor din Golful Persic continuă. Evoluțiile militare au determinat creșterea prețurilor la petrol și panică pe piețele financiare din Asia, De altfel, sunt semnalate îngrijorări și în ceea ce privește inflația globală și instabilitatea economică, anunță APnews.com.
Conflictele și tensiunile din Orientul Mijlociu afectează simultan economia globală, securitatea regională și viețile civililor, creând o criză complexă care se răsfrânge asupra piețelor de energie și asupra lanțurilor de aprovizionare internaționale. Pe măsură ce Mojtaba Khamenei preia funcția de lider suprem, deciziile sale strategice vor modela evoluția războiului și impactul asupra regiunii în lunile următoare.
Numele lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului a fost confirmat luni dimineață de televiziunea de stat iraniană. Fiul fostului lider Ali Khamenei era considerat de mult timp un candidat potențial, chiar înainte ca un atac israelian să îl ucidă pe tatăl său la începutul războiului.
Deși nu a ocupat anterior nicio funcție guvernamentală, Mojtaba va avea un rol central în strategia militară a țării, controlând Gărzile Revoluționare, o forță paramilitară puternică care răspunde direct liderului suprem.
Odată cu această numire, el a fost desemnat „ayatollah”, titlu clerical de rang înalt în islamul șiit, la fel ca tatăl său când a devenit lider suprem în 1989.
Televiziunea de stat a menționat că Khamenei este „janbaz”, adică rănit în război, termen folosit de Iran pentru actualul conflict, deși analiștii sugerează că rănile ar putea proveni din războiul Iran-Irak din anii 1980.
Totodată, tatăl său și soția acestuia au fost uciși în atacul israelian din 28 februarie asupra Teheranului, iar Khamenei nu a fost văzut public de la începutul conflictului.
Prețul petrolului crește
Anunțul și escaladarea conflictului au provocat o creștere rapidă a prețurilor petrolului, care au atins aproape 120 de dolari pe baril.
În Japonia, indicele Nikkei 225 a scăzut cu peste 7% în primele tranzacții de luni, iar alte piețe asiatice au înregistrat pierderi semnificative.
Creșterea costurilor la energie provoacă temeri legate de inflație și scăderea consumului în Statele Unite, considerată motorul principal al economiei globale.
În acest context, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că statele din Grupul celor Șapte ar putea apela la rezervele strategice de petrol pentru a tempera prețurile.
Macron a precizat că liderii G7 se pot reuni prin videoconferință pentru a coordona un răspuns, iar ministrii de finanțe discută deja repercusiunile conflictului asupra piețelor globale.
South Korea a anunțat luni că va plafona prețul combustibilului pentru prima dată din 1997, pentru a stabiliza piața internă afectată de scumpirea petrolului. Guvernul de la Seul deține rezerve strategice pentru mai multe luni, depășind recomandările Agenției Internaționale pentru Energie, și intenționează să folosească aceste stocuri pentru a preveni majorările anormale ale prețurilor.
În plus, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a cerut diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol pentru a reduce dependența de Strâmtoarea Hormuz, în timp ce ministrul de externe Cho Hyun negociază cu statele din Golful Persic alternative portuare, inclusiv în Emiratele Arabe Unite.
Confruntările militare din Iran
Luni, atacurile iraniene asupra Israelului și statelor din Golful Persic au continuat. Israelul a raportat moartea unui bărbat în urma unui atac cu rachete asupra centrului țării, crescând bilanțul deceselor în Israel la 11 persoane.
Sirenele de alertă au răsunat de mai multe ori, în timp ce armata israeliană a declarat că a efectuat lovituri în Beirut și Isfahan, vizând centre de comandă ale Gărzilor Revoluționare și fabrici de motoare pentru rachete.
În același timp, capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi, a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone, iar Bahrain a raportat incendii la singura sa rafinărie de petrol, determinând compania de stat să declare „forță majoră” pentru livrările de petrol.
Arabia Saudită a avertizat Iranul că va fi „cel mai mare pierzător” dacă atacurile continuă, după ce dronele au vizat câmpul său uriaș de petrol Shaybah.
Numărul victimelor continuă să crească: în Iran, cel puțin 1.230 de persoane au fost ucise, în timp ce în Liban bilanțul depășește 397, iar în Israel aproximativ 12 persoane.
Statele Unite au confirmat moartea unui al șaptelea militar american, iar India a raportat doi marinari indieni decedați în timpul conflictului, cu un altul încă dispărut.
Tensiunile regionale au determinat deplasarea a aproximativ 70.000 de sirieni din Liban în Siria, conform Karolinei Lindholm Billing, reprezentantă UNHCR în Liban.
Numărul total al refugiaților sirieni în Liban a scăzut la aproximativ 532.000 de persoane înregistrate, față de peste un milion anterior. Situația evidențiază impactul războiului asupra stabilității sociale și economice în regiune.
China a cerut respectarea afacerilor interne ale Iranului, semnalând necesitatea negocierilor și evitarea escaladării conflictului. Specialul său trimis în Orientul Mijlociu, Zhai Jun, a făcut apel la încetarea atacurilor și protecția civililor, discutând cu oficiali din Arabia Saudită și Consiliul Cooperării din Golf.
În paralel, președintele sud-coreean și Macron insistă pe măsuri diplomatice și economice pentru a diminua impactul conflictului asupra piețelor globale.
Într-un alt front, Statele Unite și Iranul au oferit versiuni contradictorii privind scufundarea vasului iranian IRIS Dena în Oceanul Indian. Teheranul susține că nava era neînarmată, în timp ce Washingtonul respinge această afirmație.
De asemenea, grupul de investigație Bellingcat a publicat un videoclip care contrazice declarațiile fostului președinte american Donald Trump despre responsabilitatea Iranului pentru explozia unei școli.
Iranul a amenințat din nou că poate confisca activele „dușmanilor” săi din străinătate și a reiterat sancțiuni dure pentru presupuse activități de spionaj, inclusiv pedeapsa cu moartea.
Turcia a desfășurat șase avioane F-16 și sisteme de apărare aeriană în Cipru, ca măsură de securitate suplimentară.
Israel a identificat lansări de rachete către nordul și sudul țării, după repetate avertizări de atacuri din Iran.
Bahrain și Emiratele Arabe Unite au fost nevoite să intercepteze drone și rachete iraniene, soldate cu răniți și incendii la infrastructura energetică.


















