Prințesele aventuriere care au distrus Franța. Greșeala fatală comisă de trei femei de mare rang
Anul 1328 a marcat sfârșitul aproape neîntrerupt al uneia dintre cele mai longevive dinastii europene. Dinastia Capetiană condusese Franța din 987, însă în prima jumătate a secolului XIV a fost zdruncinată de o criză de succesiune la care au contribuit direct intrigile, scandalurile și reputația publică a unor prințese atrăgându-și bârfele curții. Departe de a fi fost doar victimă a lipsei unui moștenitor masculin, Franța medievală a fost zguduită de un scandal erotic și politic profund — Affaire de la Tour de Nesle, în care prințesele Capetiene au fost acuzate de adulter și trădare, cu consecințe care s-au resimțit decenii după.
Regele Philip IV “Regele Fierului” (1268–1314) și-a construit puterea prin alianțe strategice pentru copiii săi. Între 1305 și 1308, el i-a căsătorit pe fii cu fiice din Burgundia, o puternică casă nobilă:
- Louis, viitorul Louis X, s-a căsătorit cu Marguerite de Burgundy (Margareta) — moștenitoarea Burgundiei.
- Philippe, viitorul Philip V, s-a căsătorit cu Jeanne de Burgundy (Joanna).
- Charles, viitorul Charles IV, s-a căsătorit cu Blanche de Burgundy.
- Singura fiică a regelui, Isabella de France, a plecat în Anglia ca soție a regelui Edward II.
La prima vedere, aceste căsătorii păreau să asigure legături puternice pentru coroana franceză. Totuși, în 1314 evenimentele aveau să demonstreze cât de fragile sunt astfel de înțelegeri.
Scandalul Tour de Nesle — adulter la inima puterii
În primăvara anului 1314, la curtea reginei Isabella din Anglia, un incident banal cu câteva portofele brodate a stârnit un scandal de proporții.
Prințesa Isabella le oferise surorilor-sale-în-lege portofele ca daruri, iar când s-a întors acasă a observat că acestea se găseau asupra a doi cavaleri normanzi, frații Gautier și Philippe d’Aunay.
Isabella a concluzionat că portofelele erau dovada unui amour ilicit între cei doi și cele trei prințese sau că cel puțin una dintre ele a fost implicată.
Philip IV a ordonat supravegherea celor în cauză și curând a apărut o acuzație formală de adulter. Incidentul avea loc în Tour de Nesle, o veche turn de gardă pe malul Senei din Paris, cumpărat de rege în 1308.
Conform cel mai bine documentate relatări istorice:
- Marguerite de Burgundy și Blanche de Burgundy au fost acuzate de relații adulterine timp de trei ani cu frații d’Aunay.
- Jeanne de Burgundy a fost acuzată de a fi știut despre aceste relații și de a-i fi tăinuit.
În urma anchetei, cavalerii au fost torturați și executați brutal pentru lèse-majesté, iar Marguerite și Blanche au fost găsite vinovate, li s-au ras capetele și au fost condamnate la închisoare pe viață.
Jeanne a fost inițial arestată, dar ulterior a fost găsită nevinovată și eliberată, datorită influenței soțului său și susținerii acestuia.
Scandalul a avut consecințe directe asupra succesiunii regale
După moartea lui Philip IV în 1314, Louis X “Cel Certăreț” i-a urmat la tron. Aka fiul lui Marguerite, Jeanne II de Navarre, a fost considerată pe moment dubioasă din cauza adulterului mamei sale — dubii care au subminat drepturile ei de succesiune.
Louis X a murit în 1316, lăsând un fiu postum, Jean I, care a murit după numai cinci zile.
Cumnatul său, Philippe V, a preluat tronul și a exclus drepturile femeilor la succesiune în favoarea rudelor masculine, consolidând ceea ce avea să devină cunoscut mai târziu ca Legea Salică (Salic Law).
Când Charles IV a murit în 1328 fără moștenitor masculin, linia directă a Capetienilor s-a stins, iar tronul a fost preluat de Philip VI de Valois, începutul noii dinastii Valois.
În contrast, Jeanne II de Navarre, fiica lui Louis X și Marguerite, a evitat total pierderea completă a statului prin succesiune în Navarra — unde a devenit regină și a domnit peste două decenii, deși a fost exclusă de pe tronul Franței.
Puterea femeilor în Franța medievală
Scandalul de la Tour de Nesle rămâne unul dintre cele mai faimoase episoade de adulter și intrigă nobilă din istoria medievală europeană.
Deși acuzațiile pot fi interpretate diferit de istorici — unii considerându-le reale, alții suspectând existența motivelor politice care să fi alimentat zvonurile — rezultatul a fost clar: reputația celor trei prințese, mai ales a lui Marguerite și Blanche, a susținut o criză de legitimitate și a deschis o perioadă de incertitudine succesorala care a dus la încheierea liniei Capetiene directe.
Așadar, trei prințese, un scandal de adulter și o lege de succesiune redefinită – toate acestea au contribuit la prăbușirea dinastiei Capetiene directe în Franța medievală.