„Orașele noastre nu sunt pregătite” — Mesajul dur al ministrului Mediului după furtuna care a paralizat Bucureștiul
București, 9 iunie 2025 – După o furtună extrem de intensă care a inundat străzile Capitalei în mai puțin de o oră, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a transmis un avertisment public dur: România nu mai are timp de pierdut în fața schimbărilor climatice.
„Schimbările climatice au avut nevoie de mai puțin de o oră ca să ne arate că sunt aici”, a scris ministrul pe pagina sa oficială, după ce a fost prins de ploaia torențială în zona Tineretului din București. Apa trecea peste trotuare, iar sistemele de canalizare au cedat în fața celor peste 50 de litri pe metru pătrat căzuți în doar 60 de minute la stația Filaret – un eveniment rar, cu frecvență istorică.
Un avertisment clar: „Ori investim, ori numărăm pagubele”
Fechet avertizează că astfel de fenomene nu mai pot fi considerate excepții. Dimpotrivă, ele devin parte dintr-un tipar tot mai frecvent. „Ce s-a întâmplat azi nu va rămâne un eveniment meteo izolat. E doar un alt semnal de alarmă într-un șir tot mai lung de extreme meteorologice dese”, a declarat ministrul.
Mesajul său este unul ferm: fără investiții urgente în adaptare climatică, România va continua să suporte daune majore la fiecare episod de vreme extremă. „Ori investim inteligent în reziliență climatică, în soluții verzi și în educație, ori vom continua să facem inventarul pagubelor. Nu mai e vorba despre dacă se va întâmpla din nou, ci când și cât de rău va fi data viitoare.”
Orașe vulnerabile, planificare depășită
Ministrul subliniază că vulnerabilitatea urbană este agravată de factori structurali: rețele de canalizare învechite, spații verzi insuficiente și lipsa unei planificări urbane adaptate la noile realități climatice.
„Orașele noastre nu sunt pregătite. Infrastructura veche, lipsa spațiilor verzi suficiente, planificarea urbană neadaptată realităților climatice – toate acestea ne fac vulnerabili.”
Ce sunt schimbările climatice mai exact?
Schimbările climatice reprezintă modificări pe termen lung ale temperaturii, precipitațiilor și altor elemente ale climei planetei. Deși clima Pământului s-a schimbat natural de-a lungul timpului, în ultimele decenii ritmul acestor schimbări a crescut dramatic din cauza activităților umane, în special prin arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze naturale).
Aceste activități eliberează în atmosferă gaze cu efect de seră (precum dioxidul de carbon și metanul), care rețin căldura și duc la creșterea temperaturii medii globale. Rezultatul? O planetă mai caldă, dar și mai instabilă din punct de vedere climatic.
Efectele schimbărilor climatice se resimt și în România, unde vedem tot mai des:
- ploi torențiale și inundații rapide;
- valuri de căldură mai lungi și mai intense;
- secetă extremă, care afectează agricultura și resursele de apă;
- dezechilibre în ecosisteme și pierderi de biodiversitate.
Experții avertizează că, fără măsuri urgente de adaptare și reducere a emisiilor, aceste fenomene vor deveni tot mai frecvente și mai greu de gestionat. Adaptarea înseamnă nu doar protecția mediului, ci și protejarea oamenilor, a economiei și a infrastructurii.
