Marcel Ciolacu lovește în Bolojan. De ce dispar taxele pentru bogați și apar cele pentru săraci?: „Fac și pușcărie ca să avem Autostrada Moldovei / Creșterea TVA și taxe pe pensii — cu povara pe cei cu venituri mici, o mare greșeală”
Fostul premier Marcel Ciolacu atacă dur măsurile de austeritate ale actualului guvern, spunând că panica legată de deficitul bugetar este alimentată artificial pentru a justifica politici economice care lovesc în cei cu venituri mici și medii.
După ce a făcut un pas în spate din fruntea guvernului și a Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu revine în spațiul public cu un mesaj critic la adresa actualei guvernări, acuzând lansarea unor politici de austeritate „oarbe” pe fondul unei „psihoze economice” induse artificial. Într-o postare amplă pe Facebook, fostul premier susține că România nu se află într-un colaps economic, ci dimpotrivă, a cunoscut o dezvoltare consistentă în ultimii ani.
Ciolacu cere o dezbatere „calmă și serioasă” despre starea economiei, atacă refuzul implementării unui impozit progresiv și semnalează asupra situației renunțării bruște la taxarea profiturilor din bursă, criptomonede și multinaționale.
„Austeritatea oarbă nu reduce deficitul, îl adâncește”
Marcel Ciolacu începe prin a pune sub semnul întrebării retorica legată de o presupusă „prăpastie economică” în care s-ar fi aflat România în momentul în care a predat guvernarea. „Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini (...). Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, afirmă acesta.
În viziunea sa, măsurile de austeritate promovate în prezent — precum creșterea TVA sau taxarea pensiilor — nu sunt doar ineficiente, ci și profund nedrepte. „Să alegi acum creșterea TVA și taxe pe pensii – punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici și medii (...) doar pentru că, ideologic, refuzi o măsură cu același impact – precum impozitul progresiv – este o mare greșeală”, spune fostul premier, invocând poziții similare exprimate de BNR, FMI, Comisia Europeană și experții OECD.
El subliniază că reforma fiscală este parte a angajamentelor asumate prin PNRR de fostele guverne de dreapta, iar în mandatul său ar fi încercat să negocieze un calendar gradual, evitând recesiunea. „Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră”, punctează Ciolacu.
„Panica e mai periculoasă decât deficitul. România nu e în colaps economic”
Fostul lider social-democrat prezintă o serie de date macroeconomice pentru a susține ideea că economia României a performat în ultimii ani:
- PIB-ul a crescut de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 miliarde euro în 2024;
- Investițiile publice s-au dublat;
- Salariul mediu net a depășit 1.000 euro, pensia medie a trecut de 500 euro;
- Inflația s-a redus de la 10,3% la 4,9%;
- Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro, iar în Trezorerie ar fi rămas 10,6 miliarde euro.
În privința deficitului — acuzat de adversari ca fiind „cel mai mare din UE” — Ciolacu oferă un argument detaliat. El spune că 80% din deficitul bugetar a mers către investiții în infrastructură, educație, sănătate și recalcularea pensiilor, inclusiv măsurile cerute prin PNRR. „Să se dea vina acum pe pensionari pentru deficit mi se pare nu numai o minciună, ci și o mare ticăloșie”, punctează acesta.
Refuzul de a face rectificări bugetare în 2023 ar fi fost o măsură de precauție pentru a evita presiuni suplimentare în an electoral. Alocările directe prin Fondul de Rezervă au fost folosite în locul rectificărilor clasice, afirmă fostul premier, susținând că acestea nu au fost risipite, așa cum se afirmă.
În finalul mesajului, Ciolacu atrage atenția asupra unor politici economice abandonate fără explicații: „Aveți idee de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câștigurilor de pe bursă și din criptomonede? (...) Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!”
Concluzia lui Ciolacu: „Nu trebuie să dăm cu barda”
În opinia fostului premier, reducerea deficitului este un obiectiv necesar, dar trebuie realizată cu măsură și fără a sacrifica investițiile sau consumul intern. „Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică”, avertizează el.
Mesajul său se încheie cu o concluzie de factură socială: „Populația și economia ce vină au?! Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată.”
Principalele cifre invocate de Marcel Ciolacu în apărarea mandatului său
| Indicator economic | Situația în 2021 | Situația în 2024 | Observații |
|---|---|---|---|
| PIB România | 242 miliarde euro | 354 miliarde euro | +46% creștere în 3 ani |
| Salariu mediu net | sub 900 euro | peste 1.000 euro | Puterea de cumpărare: +31% |
| Pensie medie | sub 400 euro | peste 500 euro | Inclusiv recalculare conform PNRR |
| Investiții publice | 59 miliarde lei | 120 miliarde lei | Estimare 2025: 149 miliarde lei |
| Inflație | 10,3% | 4,9% | După plafonarea prețurilor la energie și alimente |
| Rezerve BNR | - | 72 miliarde euro | Maxim istoric |
| Trezorerie | - | 10,6 miliarde euro | Dublu față de momentul preluării mandatului |
Cronologia angajamentelor fiscale din PNRR invocată de Ciolacu
- 2021 – Guvernul de dreapta semnează PNRR, inclusiv angajamente privind reforma fiscală și scăderea deficitului sub 3% din PIB;
- 2022 – PSD intră la guvernare. Deficitul era deja aproape de 7%;
- 2023 – Guvernul condus de Marcel Ciolacu evită rectificarea bugetară, pentru a reduce tentațiile electorale. Fondul de rezervă devine principal instrument de alocare;
- 2024 – Alegeri multiple, măsurile de ajustare fiscală sunt amânate sau abandonate;
- 2025 – Guvernul Bolojan adoptă măsuri de austeritate: creștere de TVA, posibile taxe pe pensii și tăieri bugetare.
