Invazie de alge pe litoral: Ce fac alte țări pentru a salva sezonul estival și ce putem învăța din exemplul lor?
Plajele românești se confruntă din nou cu o invazie de alge marine care afectează începutul sezonului estival. În stațiuni precum Mamaia și Constanța, turiștii au fost întâmpinați în ultimele zile de un peisaj neplăcut, marcat de straturi dense de alge și mirosuri neplăcute.
De ce apar algele?
Fenomenul algelor marine este unul natural, însă intensificat de factori precum temperaturile ridicate ale apei și cantitățile mari de nutrienți (nitrați și fosfați) aduse în Marea Neagră prin Dunăre. Acești nutrienți provin în principal din agricultură și din deversarea apelor uzate insuficient tratate, favorizând dezvoltarea excesivă a algelor, fenomen cunoscut drept „înflorire algală”.
Impactul asupra turismului
Deși biologii subliniază că aceste alge nu sunt toxice, prezența lor în cantități mari pe plaje generează un disconfort semnificativ pentru turiști, afectând calitatea vacanțelor și generând pierderi economice pentru operatorii locali. Mulți turiști aleg să se relocheze spre plaje mai curate sau chiar în alte destinații turistice.
Cum gestionează alte țări problema algelor?
Fenomenul înfloririi algelor nu este unic României, multe țări confruntându-se cu situații similare și adoptând diferite soluții eficiente.
Franța – reducerea poluării agricole
În Bretania, autoritățile franceze gestionează periodic invazii masive de alge verzi (Ulva). Soluțiile adoptate implică:
- Curățarea rapidă și sistematică a plajelor folosind utilaje speciale.
- Implementarea unui plan național pentru reducerea drastică a poluării cu nitrați din agricultură, care presupune limitarea îngrășămintelor și promovarea agriculturii sustenabile.
Italia – abordarea ecologică
Pe litoralul italian, acumulările de plante marine (precum Posidonia oceanica) sunt gestionate ecologic. Autoritățile permit acestor plante să rămână pe plajă în anumite zone pentru a proteja țărmurile împotriva eroziunii. În plus, o parte din resturile vegetale sunt colectate și transformate în compost sau materiale izolatoare ecologice pentru construcții.
SUA – tehnologii avansate și monitorizare
Florida se confruntă regulat cu fenomenul toxic al „mareei roșii” cauzat de alga microscopică Karenia brevis. Soluțiile testate includ:
- Sisteme avansate de monitorizare satelitară și avertizare timpurie a populației.
- Cercetarea unor soluții biologice inovatoare, cum ar fi folosirea unor microorganisme care pot opri dezvoltarea algelor toxice fără a afecta mediul marin.
China – mobilizare masivă și valorificarea algelor
În regiunea Qingdao, China se confruntă anual cu invazii masive de alge verzi. Autoritățile aplică măsuri ample, precum:
- Mobilizarea a mii de lucrători și nave care colectează algele din mare înainte să ajungă pe plaje.
- Valorificarea algelor colectate prin transformarea lor în fertilizanți, biomasă sau alte produse utile.
Ce soluții pot fi aplicate în România?
Pentru România, soluțiile adoptate internațional pot constitui exemple valoroase:
- Implementarea unor măsuri stricte pentru reducerea poluării cu nutrienți proveniți din agricultură și tratarea adecvată a apelor uzate înainte de vărsarea în Dunăre.
- Organizarea de campanii regulate și eficiente de curățare a plajelor, bazate pe practici sustenabile și valorificarea algelor colectate în scopuri agricole sau industriale.
- Crearea unui sistem de monitorizare și avertizare pentru turiști, pentru a informa din timp despre zonele afectate de alge.
