Frederick Forsyth a murit din cauza unei boli fulgerătoare. Fost spion, jurnalist și scriitor, a avut o viață de film: „Nu am fost James Bond”

Frederick Forsyth, autorul britanic al bestsellerului „Ziua Șacalului” și unul dintre cei mai cunoscuți scriitori ale genului thriller politic, a murit la vârsta de 86 de ani. Decesul a survenit pe 9 iunie 2025, în urma unei boli fulgerătoare, în locuința sa din Anglia, unde se afla înconjurat de familie.

Anunțul morții lui Frederick Forsyth a fost confirmat de agenția sa literară și preluat rapid de publicații internaționale de prestigiu, inclusiv Associated Press, The Sun și Die Welt, care a menționat și impactul uriaș pe care Forsyth l-a avut asupra literaturii moderne de suspans și spionaj.

Frederick Forsyth a fost un scriitor britanic celebru, cunoscut mai ales pentru romanele sale de spionaj și thriller, care îmbină ficțiunea cu realitatea politică și militară. S-a născut la 25 august 1938, în Ashford, Kent, Anglia.

Frederick Forsyth a avut o viață care, în sine, ar putea constitui subiectul unui roman. A fost pilot în cadrul Royal Air Force, iar ulterior, în anii '60, a devenit corespondent internațional pentru Reuters și BBC. A relatat din puncte fierbinți precum Parisul în perioada atentatului eșuat împotriva lui Charles de Gaulle sau din Biafra, în timpul războiului civil nigerian.

Frederick Forsyth a avut o experiență vastă în domeniul jurnalistic, mai ales ca reporter de război și corespondent în conflicte internaționale.

Este recunoscut pentru documentarea minuțioasă și realismul operațiunilor descrise, adesea bazându-se pe informații și proceduri reale din domeniul militar și al serviciilor secrete.

Forsyth a recunoscut public că, la un moment dat, a colaborat cu MI6 (serviciul de informații externe britanic), lucru care i-a alimentat și mai mult credibilitatea în descrierea lumii spionajului.

A fost distins cu numeroase premii literare și onoruri, inclusiv titlul de Commander of the Order of the British Empire (CBE) în 1997.

În 2015 a publicat „The Outsider: My Life in Intrigue”, o autobiografie în care vorbește despre cariera sa de jurnalist, agent și scriitor.

Frederick Forsyth este considerat unul dintre maeștrii genului thriller politic, fiind deseori comparat cu autori precum John le Carré sau Tom Clancy.

"Ziua Șacalului" (The Day of the Jackal, 1971) – romanul care l-a făcut faimos; povestea urmărește un atentat fictiv asupra președintelui Charles de Gaulle.

"Dosarul Odessa" (The Odessa File, 1972) – despre vânătoarea de foști naziști în Germania postbelică.

"Câinii Războiului" (The Dogs of War, 1974) – un roman despre mercenari și conflicte africane.

"Afacerea Afgană" (The Afghan), "Cobra", "Fist of God", "The Kill List" – alte thrillere care reflectă conflictele geopolitice recente.

Frederick Forsyth a fost implicat în activități de spionaj, dar nu în sensul clasic al unui agent secret pe teren, ci mai degrabă ca informator și colaborator al serviciului britanic de informații externe, MI6.

Frederick Forsyth nu a fost spion profesionist în sens clasic, dar a colaborat activ cu serviciile de informații britanice într-o perioadă lungă a vieții sale, folosindu-și cariera de jurnalist ca acoperire pentru a furniza informații. Acest lucru explică și nivelul ridicat de realism din romanele sale de spionaj.

În 2015, Forsyth a dezvăluit în autobiografia sa, „The Outsider: My Life in Intrigue”, că a lucrat timp de aproximativ 20 de ani ca informator pentru MI6, în paralel cu cariera sa de jurnalist și scriitor. El a spus că nu a fost plătit pentru aceste servicii și că nu a fost un agent cu acte în regulă, dar că a acceptat „misiuni” ocazionale în interesul Marii Britanii.

A început această colaborare în anii ’60, când lucra ca jurnalist pentru BBC și apoi pentru Reuters, fiind trimis în locuri fierbinți ale lumii – cum ar fi Războiul Civil din Nigeria (Biafra) sau alte conflicte din Africa și Orientul Mijlociu. MI6 l-a recrutat pentru a furniza informații despre contactele și situațiile locale.

„Nu am fost James Bond. Nu am avut nici arme, nici gadgeturi. Dar mi s-a cerut să mă uit, să ascult, să pun întrebări, și să trimit rapoarte.”

În 1970, Frederick Forsyth era într-o perioadă extrem de grea. După ce părăsise BBC-ul, unde fusese corespondent, încercase să lucreze pe cont propriu ca jurnalist freelance, dar rămăsese fără bani și fără contracte. Avea puține perspective de viitor și datorii mari.

El a povestit ulterior că avea mai puțin de 100 de lire sterline în bancă și trăia într-un apartament ieftin, fiind refuzat de toate ziarele și editurile pentru articole sau proiecte jurnalistice.

Frustrat și disperat, Frederick Forsyth și-a amintit de un subiect care îl pasionase: tentativa reală de asasinat asupra președintelui Charles de Gaulle, orchestrată de organizația teroristă franceză OAS în anii ’60. De Gaulle supraviețuise, dar Forsyth s-a întrebat. „Ce-ar fi fost dacă asasinul ar fi fost un profesionist desăvârșit, un necunoscut, un străin perfect, imposibil de prins?”

Așa a luat naștere ideea personajului fictiv Șacalul – un asasin plătit, misterios, eficient, și complet necunoscut autorităților. Forsyth a scris romanul în doar 35 de zile, lucrând zi și noapte, documentându-se din memorie și din resursele adunate în timpul carierei sale de jurnalist. Fiind sărac, nu avea nici birou, nici agent, dar avea o idee clară și un stil rece, factual, care a atras imediat editorii.

Frederick Forsyth a trimis manuscrisul la mai multe edituri și, în cele din urmă, a fost acceptat de Hutchinson & Co., iar în SUA de Viking Press.

„The Day of the Jackal” a fost publicat în 1971 și a devenit un fenomen internațional aproape instantaneu. A fost tradus în zeci de limbi (inclusiv în română), a câștigat premiul Edgar pentru cel mai bun roman de debut, și a fost ecranizat în 1973 într-un film regizat de Fred Zinnemann.

Succesul financiar a fost exploziv: Forsyth a scăpat de datorii, a devenit celebru peste noapte, iar cariera lui de scriitor a fost lansată cu o forță extraordinară.

Spre deosebire de alți autori de thriller, Forsyth a venit cu un stil documentarist, meticulos, fără emoții inutile, aproape ca un raport de spionaj. Cartea era plină de detalii reale despre modul în care funcționează poliția, serviciile secrete, procedurile de investigație — lucru care a dat romanului o veridicitate impresionantă pentru acea vreme.