Spionaj cu tacâmuri și sacoșe cu bani la Intercontinental. Cum acționau Securitatea și interlopii în inima Capitalei, înainte și după Revoluție

Liviu Anghel, fost șef de bar la hotelul Intercontinental, rememorează o perioadă în care Bucureștiul era un amestec de lux, teroare și afaceri dubioase. Înainte de Revoluție, ospătarii erau mâna lungă a Securității, iar după 1989, interlopii au preluat controlul cluburilor de noapte. Mărturiile sale oferă o privire rară în culisele României dintre două epoci.

Gorbaciov, Iliescu și uciderea lui Ceaușescu. Cine a ordonat cu adevărat moartea fostului dictator al României?

Fostul președinte Ion Iliescu a vorbit, în urmă cu câțiva ani, despre uciderea lui Nicolae Ceaușescu din 1989, dar și despre reacția lui Mihail Gorbaciov, ex-liderul URSS. Așadar, Ion Iliescu a oferit detalii despre condamnarea și executarea soților Ceaușescu, dar și despre relația sa cu conducerea URSS în momente critice. Ion Iliescu și uciderea lui Nicolae Ceaușescu Ion Iliescu, fostul președinte al României, a adus în discuție într-un interviu de acum câțiva ani, opinia lui Mihail Gorbacio

Un hotel de cinci stele cu secrete de subsol

În anii ’80, Liviu Anghel lucra la etajul 21 al hotelului Intercontinental, într-unul dintre cele mai exclusiviste restaurante ale vremii. De acolo, România se vedea diferit – și nu doar pentru că orașul se întindea panoramic la picioare. Anghel, devenit ulterior șef de sală la „Casa Doina” și emigrat după 1997 în San Marino, își amintește azi cât de controlat era totul, într-un loc frecventat de străini și personaje-cheie.

„Eram tineri, dar cu responsabilități enorme. La 24 de ani am preluat gestiunea barului de noapte. Prețurile erau uriașe și totul se monitoriza la sânge. Cei mai mulți fugeau de astfel de funcții”, spune el. Deși avea în mâini doar pahare și bonuri, în realitate juca un rol crucial într-un sistem de supraveghere extins.

„Securitatea era tot timpul cu noi. Nu aveam de ales, făceam parte dintr-un mecanism în care ospătarii, picolii și barmanii erau prima linie de contact cu cei vizați. Veneau oameni care păreau inofensivi, mâncau, beau și discutau. Dar dacă cineva din aparatul de stat considera că acei oameni trebuiau ascultați, atunci interveneam”, povestește Anghel.

Controlul era sofisticat pentru acea vreme: „Colonelul X venea cu un diplomat în care era o farfurie specială, cu fund dublu și microfon. O puneam pe suportul mesei, iar din acel moment devenea centrul operațiunii. Uneori desemnam un picol să nu-și ia ochii de pe ea, să nu dispară.” Într-un colț al restaurantului, un securist discret capta discuțiile pe magnetofon. Informațiile erau apoi analizate, iar ospătarii erau chemați la camera 219, „sediul” Securității din hotel.

„Dacă nu răspundeai clar, nu mai vedeai Bucureștiul de la etajul 21”, rememorează el, adăugând că uneori, pentru a-i proteja pe clienții de bună-credință, „sprijineam o lingură de farfurie și se producea bruiaj. Nu se mai auzea nimic.”

Ion Iliescu: Trei mandate prezidențiale, influența sa asupra politicii românești și legătura cu Moscova

Ion Iliescu, politician român de seamă, a avut un impact major asupra politicii României, ocupând poziția de președinte de trei ori și având legături strânse cu Moscova în timpul și după Revoluția din 1989. Cariera politică a lui Ion Iliescu și conexiunile sale cu URSS Ion Iliescu, născut pe 3 martie 1930 în Oltenița, Călărași, a jucat un rol pivotal în istoria politică a României. Acesta a condus statul român în trei rânduri, fiind președinte al CFSN între 1989-1992 și președinte ales al Rom

După 1989, locul Securității l-au luat interlopii

Dacă înainte de Revoluție, Intercontinentalul era loc de joacă pentru rețeaua informativă a regimului, după 1990 peisajul s-a schimbat radical. A apărut un alt tip de control – unul paralel, dar nu mai puțin periculos. „Au venit băieții grei din lumea interlopă: Fane Spoitoru, Oane al lui Ciucă, Cezar Nichita. Veneau la bar cu sacoșe pline cu bani. Îi împrumutau pe cei care jucau la cazinou, luau gaj cheile de la mașină sau actele apartamentelor. Dacă nu dădeai banii înapoi, pierdeai tot.”

Anghel descrie o atmosferă tensionată, în care barul de noapte devenise scena unor tranzacții informale, dar cu mize uriașe. „Îi vedeam pe politicieni, pe viitorii oameni de afaceri, pe artiștii de top – și pe interlopii care le ofereau bani cu o simplă strângere de mână.”

În acest spațiu ambiguu, în care vechea ordine dispărea și se contura alta, viața profesională însemna nu doar servire impecabilă, ci și o supraviețuire constantă. „Cei care n-au trăit atunci nu pot înțelege. Era o perioadă în care România părea liberă, dar în subteran se întâmplau lucruri cumplite. Râuri de bani, râuri de sânge, după cum a fost Revoluția.”

Moartea lui Ceaușescu și gloria lui Ion Iliescu. Cum a condus țara în cele trei mandate de președinte

După revoluția din 1989, Ion Iliescu a fost una dintre figurile centrale ale Frontului Salvării Naționale (FSN), care s-a transformat mai târziu în FDSN, și ulterior în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), devenind în cele din urmă Partidul Social Democrat (PSD). Consiliul FSN s-a propus a fi entitatea care va organiza primele alegeri libere post-revoluționare, cu planul de a se autodizolva după aceea. Cu toate acestea, după dizolvare, majoritatea membrilor săi au format nucleul FSN

Un martor care nu uită

În 1997, Anghel a părăsit România. A plecat într-o vacanță în San Marino și nu s-a mai întors. A lucrat într-un restaurant, apoi într-o grădină zoologică, iar în cele din urmă, alături de soție, a pus bazele unui salon de înfrumusețare. Azi, copiii lor sunt absolvenți de Drept, iar viața pare liniștită. Dar poveștile din trecut rămân vii.

„Ce am trăit atunci pare ireal. Dar era realitatea noastră – una în care o farfurie putea fi o armă de ascultare, iar o sacoșă cu bani putea ruina un destin. Le-am văzut pe toate.”, scrie Libertatea.ro.

Ion Iliescu: Viața politică, controverse și dosare penale

Fostul președinte Ion Iliescu este cunoscut pentru implicarea sa la Revoluția din 1989 și, de asemenea, pentru ordinul dat pentru executarea soților Ceaușescu, dar și pentru mandatele lui ca președinte al României, de senator, poziția de președinte de onoare al PSD și implicările în mai multe cazuri controversate de-a lungul carierei sale politice. Iliescu a condus România în trei dăți diferite: ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1

„Revoluția de Catifea” și căderea Comunismului. Marșul pașnic care a dus și la dispariția regimului Ceaușescu

Revoluția de Catifea a fost o serie de evenimente pașnice care au avut loc în Cehoslovacia în noiembrie și decembrie 1989, culminând cu sfârșitul regimului comunist și tranziția pașnică la o democrație parlamentară. În anii 1980, regimurile comuniste din Europa de Est se confruntau cu crize economice și cu o presiune crescândă pentru reforme. Mikhail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice, a introdus politicile de glasnost (transparență) și perestroika (restructurare), care au slăbit controlul so

Dosarul Mineriadei, Justiția în genunchi: Anatomia unei crime de stat. Cum a fost blocat cel mai important rechizitoriu din ultimii 30 de ani: „Am plătit pensii speciale generalilor care au dat ordine criminale la Revoluție și Mineriade”

Trei decenii de tăcere instituțională, o anchetă realizată de un singur procuror și un rechizitoriu de 1.500 de pagini. Jurnalistul Ionel Stoica a citit integral documentul care analizează cele trei zile din iunie 1990, în care statul român s-a întors împotriva propriilor cetățeni. Ce reiese este o combinație de represiune organizată, poliție politică și implicarea directă a serviciilor secrete. Mineriada din iunie 1990 rămâne una dintre cele mai controversate și întunecate pagini din istoria p