„Doar” 22 de milioane de euro au costat zborurile lui Iohannis în perioada în care a fost președinte. Ce spun Nicușor Dan și Elena Lasconi

Într-o mișcare de transparență, Administrația Prezidențială a desecretizat și publicat cheltuielile pentru zborurile președintelui Klaus Iohannis, acoperind perioada ianuarie 2015 – februarie 2025, anunță boardingpass.ro.

Ilie Bolojan, primul mesaj pentru români în calitate de președinte interimar al României VIDEO

Ilie Bolojan a devenit președintele interimar al României pe 12 februarie 2025, după demisia lui Klaus Iohannis. Conform Constituției României, în cazul în care funcția de președinte devine vacantă, interimatul este asigurat de președintele Senatului, funcție pe care Bolojan o deținea la momentul respectiv. Demisia lui Klaus Iohannis a survenit în contextul presiunilor exercitate de grupuri populiste de extremă dreapta și după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 de către Curtea

Călătoriile lui Klaus Iohannis au fost prezentate de președintele interimar Ilie Bolojan la scurt timp după ce a preluat funcția de la Palatul Cotroceni. Sumele care s-au cheltuit pentru zborurile oficiale ale președintelui Iohannis au fost făcute publice, o mișcare importantă în contextul legislației privind accesul la informațiile de interes public. Klaus Iohannis a cheltuit din banii statului „doar” 113.625.230 de lei, adică peste 22 de milioane de euro, anunță Boardingpass.

În total, președintele Iohannis a efectuat 193 de deplasări oficiale între ianuarie 2015 și februarie 2025, care au presupus aproape 450 de zboruri. În această perioadă, Administrația Prezidențială a alocat fonduri considerabile pentru a închiria avioane pentru deplasările externe ale președintelui. De exemplu, în primii cinci ani ai mandatului său, Iohannis a efectuat 99 de vizite oficiale, iar costurile pentru acestea s-au ridicat la aproximativ 31,66 milioane de lei.

De asemenea, în al doilea mandat (2020-2024), costurile pentru închirierea avioanelor private pentru deplasările oficiale au fost semnificativ mai mari, atingând suma de 81,31 milioane de lei pentru 93 de deplasări.

Klaus Iohannis, cu lacrimi în ochi la ceremonia de încheiere a mandatului de președinte. Șeful statului nu și-a putut stăpâni lacrimile în tim ce se cânta imnul României VIDEO

Klaus Iohannis a lăcrimat în timpul ceremoniei de încheiere a mandatului de președinte, după ce a demisionat din funcție. Șeful statului a fost mai degrabă „obligat” să recurgă la acest gest, înainte ca parlamentarii să supună la vot demiterea președintelui României. De altfel, se putea organiza un referendum și astfel Iohannis își pierdea toate privilegiile pe care le oferă o astfel de funcție după terminarea mandatului. Klaus Iohannis a plecat de la Cotroceni în lacrimi. Klaus Iohannis a ajun

Costurile anuale pentru deplasările oficiale ale președintelui Iohannis variază considerabil de la un an la altul, în funcție de numărul de vizite oficiale. De exemplu, în 2015, Administrația Prezidențială a plătit 6,61 milioane de lei pentru 25 de vizite oficiale, în timp ce în 2019, suma a crescut la 9,34 milioane de lei pentru 21 de deplasări. În 2023, când președintele a avut 26 de vizite oficiale, costurile s-au ridicat la 36,5 milioane de lei.

În ceea ce privește anul 2025, costul primei deplasări a președintelui la Bruxelles a fost de 685.000 de lei, iar suma totală cheltuită de Administrația Prezidențială pentru toate cele 193 de deplasări a ajuns aproape la 114 milioane de lei, scrie Boardingpass.

Zborurile de lungă distanță și costurile suplimentare

Pentru vizitele președintelui Iohannis în țări îndepărtate, precum Japonia, Singapore, Brazilia, Chile sau Argentina, cheltuielile au fost mult mai mari. De exemplu, pentru vizita din martie 2023 în Japonia și Singapore, Administrația Prezidențială a plătit 7,01 milioane de lei pentru închirierea unui Boeing 737-900ER. Acesta a fost folosit și pentru deplasările din Brazilia, Chile și Argentina, costurile fiind mai mari, atingând 7,52 milioane de lei, datorită distanțelor mai lungi de zbor.

Totodată, în cazul unor deplasări mai scurte, Administrația Prezidențială a închiriat avioane pentru sume considerabile. Pentru vizitele în Statele Unite, Emiratele Arabe Unite sau Islanda, dar și pentru unele deplasări europene, au fost alocate sume de peste un milion de lei.

Toyo Aviation și Global Jet: Principalii furnizori de avioane

În perioada analizată, avioanele pentru deplasările președintelui Iohannis au fost închiriate, în majoritate, de la compania Toyo Aviation din România. Pentru zborurile în afaceri internaționale, în special în Statele Unite, Asia, Africa sau America de Sud, au fost utilizate avioane închiriate de la Global Jet din Luxemburg.

Potrivit estimărilor brokerilor din domeniu, prețurile plătite de Administrația Prezidențială pentru majoritatea deplasărilor interne sunt semnificativ mai mari decât tarifele pieței, ceea ce ridică întrebări legate de eficiența cheltuielilor publice.

Transparența și modificarea cadrului legal pentru zboruri oficiale

În încercarea de a răspunde cerințelor legislației privind accesul la informațiile de interes public, Administrația Prezidențială a anunțat demersuri pentru modificarea reglementărilor interne. Astfel că informațiile referitoare la costurile zborurilor oficiale să nu mai fie clasificate și să devină publice.

Conform planurilor anunțate, începând cu luna aprilie 2025, cheltuielile lunare ale Administrației Prezidențiale vor fi publicate pe site-ul oficial al instituției, în conformitate cu reglementările legale. Aceste măsuri sunt menite să crească transparența instituțională și să ofere cetățenilor o imagine clară asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice.

Dezvăluirile cu privire la costurile zborurilor oficiale ale președintelui Iohannis arată sumele enorme pe care Iohannis le-a cheltuit din banii statului pentru vizitele externe. Ele vin într-un context în care cheltuielile instituționale sunt tot mai atent monitorizate de opinia publică, iar Administrația Prezidențială promite să adopte măsuri clare pentru a asigura o mai mare deschidere în acest sens.

"În ţara în care 250.000 de copii merg flămânzi la culcare şi în care din pensia şi din salariul mediu se supravieţuieşte, nu se trăieşte, un preşedinte care zboară cu avioane private de lux pe zeci de milioane de euro este o aberaţie pe care România nu mai are voie să o repete. Cu un război la graniţă şi cu un popor sufocat de scumpiri şi taxe, Iohannis ne-a arătat o nouă dimensiune a aroganţei. S-a plimbat mult, luxos, pe banii noştri şi nu ne-a adus niciun beneficiu. Iohannis a fost rupt de realitate, iar noi avem obligaţia să alegem un preşedinte căruia să nu-i ia Dumnezeu minţile şi care să aibă curajul să facă dreptate pentru fiecare cetăţean", a scris Elena Lasconi, pe pagina sa de Facebook.

„E inadmisibil ca timp de 10 ani să nu ştim câţi bani cheltuieşte o instituţie publică din România, oricare ar fi aceasta. Desecretizarea costurilor zborurilor fostului preşedinte nu face decât să-mi întărească convingerea că mulţi lideri politici pur şi simplu au pierdut contactul cu realitatea. Sumele sunt excesive şi nu au fost justificate de rezultate ulterioare concrete. Disciplina bugetară despre care vorbesc va începe de la preşedintele ţării. Respectul pentru banul public trebuie să fie o regulă în administraţia publică din România”, a scris Nicușor dan pe Facebook.

22 de milioane de euro reprezintă o sumă semnificativă, iar utilizarea eficientă a acesteia poate adresa o gamă largă de nevoi ale societății. Iată câteva exemple de cum ar putea fi investită o asemenea sumă în beneficiul poporului român:

Îmbunătățirea sistemului de sănătate

Investirea unei părți din acești bani în modernizarea spitalelor sau în achiziționarea de echipamente medicale noi ar putea îmbunătăți semnificativ serviciile de sănătate. De exemplu, suma ar putea fi folosită pentru achiziționarea de aparate de ultimă generație pentru unități de terapie intensivă, aparate pentru diagnosticare precoce sau pentru renovarea și dotarea spitalelor regionale, reducând astfel costurile pe termen lung și îmbunătățind calitatea vieții pacienților.

Proiecte educaționale

Această sumă ar putea fi direcționată către modernizarea școlilor și universităților, creând un mediu de învățământ mai bun și mai sigur pentru elevi și profesori. De exemplu, fondurile ar putea fi utilizate pentru infrastructura educațională (renovarea școlilor, achiziționarea de tehnologii educaționale), stimularea învățământului online sau oferirea de burse pentru studii superioare.

Proiecte pentru infrastructura de transport

Investițiile în infrastructura rutieră, feroviară sau în extinderea rețelei de transport public ar putea îmbunătăți semnificativ mobilitatea cetățenilor. Cu 22 de milioane de euro, s-ar putea construi sau reabilita drumuri, ar putea fi introduse noi rute de transport public sau ar putea fi îmbunătățite condițiile de pe calea ferată, reducând astfel aglomerația și accidentele.

Sprijin pentru IMM-uri și antreprenoriat

Suma ar putea fi folosită pentru crearea unui fond de dezvoltare pentru mici și mijlocii întreprinzători, care să sprijine inițiativele locale, inovative și sustenabile. Fondurile alocate ar putea stimula crearea de locuri de muncă, reducerea șomajului și consolidarea economiei naționale.

Sprijin pentru persoane vulnerabile

O parte din acești bani ar putea fi alocați pentru ajutoare sociale, programe de formare profesională pentru șomeri, îngrijire pentru vârstnici sau pentru susținerea persoanelor cu dizabilități. Investițiile în servicii sociale de calitate pot îmbunătăți viața celor care se află în dificultate.

Investiții în protecția mediului

Sumă importantă pentru implementarea unor proiecte de mediu, cum ar fi reabilitarea și protejarea unor ecosisteme naturale sau investiții în surse de energie regenerabilă, care nu doar că vor contribui la protecția mediului, dar vor genera locuri de muncă și vor reduce dependența de surse de energie poluante.

Turism și cultură

Investițiile în promovarea turismului în România sau în restaurarea și conservarea patrimoniului cultural pot contribui la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Aceste proiecte ar putea atrage mai mulți turiști internaționali și ar ajuta la conservarea tradițiilor și istoriei naționale.

Desigur, succesul acestor inițiative depinde de implementarea corectă și eficientă a proiectelor, dar 22 de milioane de euro ar putea fi un pas important pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și a infrastructurii din România.