Cum se compară România cu restul Europei după limitarea transparenței declarațiilor după decizia CCR?

Pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că includerea bunurilor și veniturilor soțului/soției și copiilor în declarațiile de avere ale demnitarilor este neconstituțională. De asemenea, CCR a declarat neconstituțională obligația de publicare a acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI).

CCR a argumentat că aceste prevederi încalcă dreptul la viață privată și pot atrage răspunderea penală a declarantului pentru informații pe care nu le poate verifica direct.

În urma acestei decizii, declarațiile de avere nu mai includ informații despre soț sau copii, iar publicarea acestora pe site-urile instituțiilor și pe portalul ANI a fost suspendată. Această schimbare a stârnit reacții din partea societății civile și a presei, care au exprimat îngrijorări privind erodarea transparenței și posibilele consecințe asupra luptei anticorupție.

Până în 2025, România se remarca printr-unul dintre cele mai stricte regimuri de transparență din Europa. Legea nr. 176/2010 obliga demnitarii, funcționarii publici, magistrații și alți oficiali de rang înalt să declare nu doar propriile bunuri și venituri, ci și pe cele ale soților și copiilor aflați în întreținere. Aceste declarații erau publice, fiind disponibile online atât pe site-ul instituțiilor respective, cât și pe portalul Agenției Naționale de Integritate (ANI).

După decizia Curții Constituționale din mai 2025, acest regim s-a schimbat radical. România se alătură acum statelor occidentale precum Germania, Belgia sau Danemarca, unde:

• nu există obligația de a declara bunurile membrilor de familie,
• declarațiile de avere sunt fie confidențiale, fie doar parțial publice,
• se pune accent pe protecția vieții private și mai puțin pe controlul public.

Germania, de exemplu, nu are un sistem public al declarațiilor de avere. Parlamentarii trebuie să declare doar veniturile externe și participările în companii, fără obligația de a-și declara averea totală sau bunurile familiei. Miniștrii nu pot desfășura activități comerciale, dar nu depun declarații de avere publice.

Belgia cere depunerea declarațiilor de avere, dar acestea sunt sigilate și păstrate de Curtea de Conturi – nu sunt accesibile publicului. Nici bunurile membrilor de familie nu sunt obligatoriu de menționat.

Danemarca nu are o legislație specifică privind declarațiile de avere. Parlamentarii publică voluntar interesele financiare, însă nu se declară averi sau bunuri, iar sistemul se bazează pe încredere și reguli de etică.

În schimb, multe țări din Europa Centrală și de Est păstrează un regim strict de transparență:

• Grecia are un sistem numit „pothen esches” care obligă politicienii, magistrații și alți oficiali să depună declarații anuale de avere ce includ și bunurile soțului/soției și copiilor. Acestea sunt publicate online și analizate de o comisie specială.
• Bulgaria cere declarații de avere pentru o gamă largă de funcții publice, inclusiv judecători, procurori, directori de instituții de stat. Declarațiile sunt publice, iar bunurile familiei sunt incluse. Totuși, există un vid legal privind obligația efectivă a soților de a furniza informații.
• Croația cere inclusiv managerilor din companii de stat să depună declarații publice de avere. Declarațiile includ și date despre familie, însă aplicarea legii este uneori criticată pentru lipsa sancțiunilor ferme.
• Estonia și Letonia au implementat sisteme digitale de depunere și publicare a declarațiilor. Acestea sunt vizibile public și includ și interesele economice ale soților și copiilor, în special dacă pot crea conflicte de interese.
• Lituania a avut un sistem foarte riguros care obliga la publicarea online a averilor oficialilor și ale membrilor familiei. În urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2022, s-a renunțat la publicarea automată a datelor pentru ONG-uri sau funcții publice mai sensibile, dar transparența rămâne ridicată pentru funcțiile de conducere.

Agenția Națională de Integritate a avertizat că decizia CCR riscă să afecteze angajamentele internaționale ale României în materie de anticorupție și să influențeze negativ procesul de aderare la OCDE.  ONG-urile au semnalat că eliminarea obligației de a declara bunurile familiei deschide posibilitatea ascunderii averilor prin transferuri către rude.

Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat public afirmând că, în lipsa publicării oficiale de către ANI, își va publica singur declarația de avere pe site-ul Administrației Prezidențiale, un gest simbolic menit să încurajeze transparența voluntară.

România, care până recent era considerată un model regional în ceea ce privește transparența averilor oficialilor, riscă acum să piardă acest statut. Provocarea rămâne identificarea unui cadru legal echilibrat, care să respecte drepturile individuale, dar să ofere și cetățenilor posibilitatea de a supraveghea onestitatea celor aleși sau numiți în funcții publice.În lipsa acestui echilibru, lupta împotriva corupției riscă să sufere un recul semnificativ.