Ce aleg românii între Est și Vest? Direcția surprinzătoare pe care o vor pentru țară

Un sondaj INSCOP arată că aproape 79% dintre cetățeni consideră că România trebuie să își orienteze politica externă spre Vest, respectiv spre Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO. Doar o mică parte susține apropierea de Rusia și China, în timp ce peste 13% nu au exprimat o opinie.

Conform sondajului realizat de INSCOP Research la comanda Polithink, între 4 și 10 august 2025, 78,9% dintre români au optat pentru Vest atunci când au fost întrebați în ce direcție ar trebui să se îndrepte țara din punct de vedere politic și militar. Doar 7,8% au indicat Estul, iar 13,3% nu au știut sau nu au răspuns.

Cei mai mari susținători ai orientării către Vest sunt votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani și cei cu venituri ridicate.

În privința Uniunii Europene, 83,3% dintre respondenți consideră apartenența României ca fiind benefică, în timp ce 12,4% au o opinie contrară. Restul de 4,3% nu au oferit un răspuns.

Persoanele cu studii superioare, cei cu venituri mari și votanții PNL și USR apreciază într-o proporție mai ridicată rolul Uniunii Europene pentru România.

Totodată, 65,7% cred că statele membre ar trebui să aibă mai multă putere de decizie în cadrul Uniunii, iar atribuțiile organismelor comunitare precum Comisia Europeană sau Parlamentul European ar trebui să fie reduse.

Sondajul arată că 83,7% dintre cetățeni sprijină apartenența României la NATO. Doar 11,7% ar prefera ieșirea din Alianță, iar 4,6% nu au răspuns. Sprijinul pentru NATO este mai puternic în rândul votanților USR, al persoanelor peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din Capitală.

Întrebați dacă România ar trebui să își apere interesele naționale atunci când acestea intră în contradicție cu regulile Uniunii Europene, chiar și cu riscul pierderii unor beneficii, 84,6% dintre participanți au spus că sunt de acord. Doar 13,1% s-au opus, iar 2,3% nu au răspuns.

Susținerea pentru această poziție este mai mare în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor peste 60 de ani și al celor cu venituri reduse.

88% dintre români cred că țara ar trebui să joace un rol mai activ la nivel internațional, în timp ce doar 9% s-au declarat împotrivă. De asemenea, 38,1% consideră că apartenența la Uniunea Europeană limitează prea mult independența națională, în timp ce 52,4% resping această idee.

Sondajul a evaluat și percepțiile asupra digitalizării administrației. 43,7% dintre români declară că au utilizat cel puțin o dată servicii publice online, precum depunerea declarațiilor ANAF sau programările pentru pașapoarte. Restul de 56,1% nu au folosit niciodată astfel de servicii.

Cei care au apelat la servicii digitale provin mai ales din rândul votanților PNL și USR, al tinerilor între 18 și 44 de ani, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din mediul urban mare.

Printre motivele pentru care cetățenii ar utiliza mai des aceste servicii se numără evitarea aglomerației (22%), rapiditatea proceselor (11,4%), flexibilitatea accesului (11,2%) și reducerea costurilor (9,5%).

Întrebați despre obstacolele care blochează digitalizarea, 45,7% au menționat lipsa educației digitale, 32,8% lipsa voinței politice și 15,5% lipsa resurselor financiare.

În privința priorităților, 49,3% consideră că sănătatea ar trebui să fie domeniul principal al digitalizării, urmată de educație (29,9%) și relația cu primăriile (22,6%). Alte domenii indicate au fost serviciile fiscale și taxele (20,9%), pensiile și asistența socială (15,2%) și evidența populației (14,3%).

„Majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale.

În același timp, atitudinea critică privind raportul dintre apartenența la UE și apărarea intereselor naționale reflectă emergența unei culturi politice duale, în care integrarea și suveranitatea sunt percepute simultan ca necesități și surse de tensiune.

De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți au folosit servicii publice online, iar majoritatea consideră că digitalizarea ar reduce birocrația, ceea ce arată o așteptare socială puternică pentru modernizarea administrației. Nivelul relativ scăzut de utilizare a serviciilor publice online, corelat cu percepția clar pozitivă asupra potențialului acestora de reducere a birocrației, indică un decalaj între nevoile cetățenilor și oferta instituțională.

Principalele obstacole identificate - lipsa educației digitale și voinței politice - indică faptul că procesul de transformare digitală nu depinde doar de tehnologie, ci mai ales de investiția în capital uman și de leadership-ul politic.”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.107 persoane, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 2,95%, la un nivel de încredere de 95%.