Când și unde a apărut deliciosul kürtőskalács, desertul transilvănean care a cucerit lumea
Puțini dintre cei care se bucură azi de aroma caramelizată a unui kürtőskalács fierbinte știu că acest desert spectaculos are o istorie lungă, care începe în inima Transilvaniei.
De la primele sale variante consemnate în urmă cu câteva secole, până la statutul de vedetă internațională a street-food-ului, acesta a parcurs un drum surprinzător.
Care sunt originile kürtőskalács?
Deși tehnica de coacere pe un rotisor de lemn există în Europa Centrală încă din secolul al XV-lea, apariția desertului pe care îl numim azi kürtőskalács este legată direct de Transilvania. Prima rețetă autentică, recognoscibilă, apare în 1784, într-o carte de bucate a contesei Mária Mikes din zona Trei Scaune.
Desertul a fost adoptat și transmis mai ales în comunitățile secuiești, unde era pregătit la evenimente importante: nunți, sărbători, târguri, sau în familiile mari, ca semn de belșug. Acolo, în jurul vetrei și al jarului încins, forma sa cilindrică și mirosul dulce au devenit parte din identitatea locală.
Cum se prepara desertul atunci?
Rețeta originală este surprinzător de apropiată de cea de astăzi:
- aluat dospit, îmbogățit cu lapte, ouă și unt;
- rulare în panglică pe un cilindru de lemn numit “kürtő”;
- tăvălire în zahăr;
- coacere lentă, deasupra jarului.
Pe măsură ce se rotea, zahărul se carameliza, creând crusta crocantă care definește desertul. La final, se adăugau nuci, scorțișoară sau alte arome locale.
De-a lungul secolelor, kürtőskalács a rămas o mândrie regională, dar adevărata sa explozie de popularitate a început în ultimele două decenii. Târgurile de Crăciun din Budapesta, Cluj, Praga sau Viena l-au transformat într-un magnet pentru turiști.
Mai târziu, antreprenorii au dus desertul în Marea Britanie, Germania, Japonia și Statele Unite, unde a devenit rapid un fenomen. Versiunea modernă servită sub formă de con și uneori umplută cu înghețată sau ciocolată a cucerit platformele de socializare și a transformat desertul într-un „star” global.
Cui aparține, de fapt, kürtőskalács?
Deși desertul este pregătit în toată România și Ungaria, originile sale sunt strâns legate de Transilvania istorică, un spațiu multicultural în care tradițiile românești, maghiare, secuiești și săsești s-au împletit vreme de secole.
Această moștenire comună a dat naștere unor discuții aprinse despre „proprietate culturală”, însă gastronomia are rareori granițe rigide.
În prezent, festivaluri dedicate kürtőskalács-ului sunt organizate anual în Harghita, Covasna și Brașov, certificându-l ca un element definitoriu al regiunii.
Ce înseamnă și de unde vine denumirea de „kürtőskalács”?
Cuvântul este format din două părți:
1. „kürtő” = „coș” / „horn” / „țeavă de fum”
- În maghiară, kürtő înseamnă horn, coș sau țeavă de evacuare a fumului, așa cum vezi la casele tradiționale.
- Termenul poate desemna orice formă cilindrică, tubulară, care seamănă cu un horn.
Forma desertului, un cilindru gol pe interior, din care iese abur când este proaspăt copt a inspirat această denumire. De aici vine și traducerea internațională „chimney cake” sau „prăjitura-coș”.
2. „kalács” = „cozonac” / „pâine dulce”
- Kalács este un cuvânt maghiar care descrie o pâine dulce, îmbogățită cu lapte, ouă și unt — adică un cozonac sau o pâine festivă.
- Există multe variante de “kalács” în gastronomia maghiară și transilvăneană.
