Arsenal nuclear pe teritoriul României? Răspunsul lui Bolojan
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a răspuns, vineri, unei întrebări referitoare la posibilitatea ca România să urmeze exemplul Poloniei, care a cerut Statelor Unite să mute focoase nucleare pe teritoriul său, pentru a întări descurajarea față de Rusia. Bolojan a afirmat că prezența deja existentă a trupelor aliate în România și planul național de apărare sunt suficiente pentru a asigura securitatea țării, fără a fi nevoie de măsuri suplimentare de acest tip.
Strategia de apărare a României: Protecție prin parteneriatele internaționale
În opinia lui Ilie Bolojan, securitatea fiecărei națiuni depinde de măsurile pe care aceasta le ia pentru protejarea sa. În contextul actual al tensiunilor internaționale, România se află într-o poziție favorabilă datorită colaborării strânse cu aliații săi internaționali, în special cu NATO. În acest sens, Bolojan a explicat importanța „umbrelei NATO” și a prezenței bazelor militare americane și europene pe teritoriul românesc, elemente care contribuie semnificativ la asigurarea unui climat de stabilitate și pace în regiune.
„Ce s-a realizat în România în ultimii ani este un lucru bun, iar prezența aliată în țara noastră este un factor determinant în protecția națională. Avem garanțiile necesare pentru o apărare solidă și pentru a păstra pacea”, a declarat Bolojan. De asemenea, acesta a menționat că planul de apărare al României este bine definit și acoperă toate necesitățile de securitate pe termen scurt și mediu.
Polonia solicită relocarea armamentului nuclear american: O măsură provocatoare în fața Rusiei
Declarațiile lui Bolojan vin pe fondul unui subiect delicat apărut în ultima perioadă în Polonia, unde președintele Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să mute focoase nucleare pe teritoriul polonez. Solicitarea vizează întărirea securității Poloniei într-un context de tensiuni cu Rusia, însă poate fi percepută de Kremlin drept o provocare majoră. Duda a argumentat că, din moment ce frontierele NATO s-au extins spre est încă din 1999, mutarea infrastructurii militare și a armamentului nuclear american ar fi o măsură firească.
„Este evident că acest pas ar întări securitatea regiunii. Ar fi mult mai sigur dacă aceste arme ar fi deja în Polonia, având în vedere situația geopolitică actuală”, a spus Duda într-un interviu acordat Financial Times. El a adăugat că a discutat recent despre această propunere cu Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina.
Polonia a fost un aliat strategic al SUA pe parcursul războiului rece și, în ciuda încheierii regimului comunist, se află în continuare în apropierea granițelor Rusiei. Propunerea de a amplasa arme nucleare americane pe teritoriul polonez a stârnit deja reacții din partea Moscovei, care vede acest pas ca o escaladare a provocărilor din partea Occidentului. Kremlinul a avertizat că o astfel de mutare ar putea adânci și mai mult tensiunile și ar putea duce la o amplificare a conflictelor în estul Europei.
România nu intenționează să urmeze exemplul Poloniei
Deși Polonia ia în calcul creșterea prezenței armamentului nuclear pe teritoriul său, România nu se află într-o situație similară. Președintele interimar Ilie Bolojan a respins ideea de a cere relocarea unor asemenea arme pe teritoriul național, subliniind că România beneficiază deja de protecția aliaților din cadrul NATO. „Ce avem în prezent – prezența militară a aliaților și planul de apărare al țării – sunt suficiente pentru a ne asigura securitatea. Orice strategie care consolidază flancul estic al NATO este benefică, dar nu considerăm că este necesar să cerem noi măsuri suplimentare în acest sens”, a afirmat Bolojan.
România rămâne fermă în poziția sa, susținând că structurile actuale de apărare, alături de cooperarea strânsă cu Statele Unite și ceilalți membri NATO, asigură o protecție eficientă împotriva oricărei amenințări externe. De asemenea, Bolojan a punctat că securitatea națională nu depinde doar de prezența unor arme nucleare, ci și de strategia generală de apărare, care include atât elemente de descurajare, cât și măsuri de protecție activă și pasivă.