Sfântul Ștefan, primul martir al Bisericii, celebrat pe 27 decembrie: Tradiții și semnificații
Pe 27 decembrie, creștinii sărbătoresc pe Sfântul Ștefan, primul martir al Bisericii și cel care a vestit și mărturisit credința în Hristos.
Sărbătoarea, marcată în a treia zi de Crăciun, aduce în prim-plan tradițiile românilor și importanța spirituală a acestui sfânt.
Peste 500.000 de români își serbează onomastica de nume, conform datelor oficiale.
Cine a fost Sfântul Ștefan?
Sfântul Ștefan, de origine iudeu, a fost unul dintre cei șapte diaconi aleși de Sfinții Apostoli din Ierusalim pentru a distribui bunurile comunității, în special hrana.
Cunoscător al Vechiului Testament și al învățăturilor lui Iisus Hristos, Sfântul Ștefan a fost primul care a vestit cu curaj credința creștină, ceea ce i-a atras judecata Sinedriului pentru blasfemie.
Acesta a fost omorât cu pietre în afara cetăți, devenind astfel primul martir creștin.
În timpul martiriului, Sfântul Ștefan s-a rugat pentru cei care îl ucideau, spunând: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.”
Numele Ștefan provine din grecescul „stephanos”, care înseamnă „coroană”, simbolizând coroana martiriului.
În România, numele Ștefan și derivatele acestuia sunt extrem de populare. Potrivit statisticilor, 362.037 de bărbați și 152.558 de femei își serbează astăzi ziua numelui.
Sfântul Ștefan, sărbătorit pe 27 decembrie, este o zi plină de semnificații spirituale și tradiții în România. Chiar dacă obiceiurile diferă de la o zonă la alta, ele păstrează un puternic caracter religios și comunitar, îmbinând credința cu datinile populare.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan
1. Pomenirea celor decedați în împrejurări tragice
În această zi, mulți aleg să facă pomeni și să împartă pachete de mâncare în memoria celor care au murit în moduri tragice. Aceste gesturi de milostenie sunt considerate o formă de compasiune și respect față de cei trecuți în neființă.
2. Icoana Sfântului Ștefan în casă
Persoanele cu probleme de sănătate sau dificultăți de orice fel obișnuiesc să aducă în locuință o icoană a Sfântului Ștefan, sfințită în această zi. Se crede că aceasta aduce binecuvântare, protecție și vindecare.
3. Dăruirea icoanei sau a unei candele aprinse
Un gest tradițional este oferirea unei icoane a Sfântului Ștefan sau a unei candele aprinse, mai ales celor dragi sau apropiaților aflați în suferință. Acest obicei simbolizează luminarea sufletului și sporul casei.
4. Împăcarea cu cei apropiați
Ziua Sfântului Ștefan este văzută ca un moment ideal pentru a rezolva conflictele și a reface legăturile rupte. Inspirându-se din exemplul de iertare al sfântului, oamenii sunt îndemnați să lase deoparte certurile și să caute împăcarea.
5. Prepararea „Pâinicilor lui Ștefan”
În unele regiuni, precum Muntenia, gospodinele pregătesc „Pâinicile lui Ștefan” – mici pâini rotunde din aluat de cozonac, unse cu miere. Acestea simbolizează pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ștefan. După ce sunt sfințite la biserică, pâinicile sunt împărțite copiilor săraci sau celor nevoiași.
6. Atenție la călătorii
O superstiție populară recomandă evitarea călătoriilor în locuri izolate sau periculoase în această zi, pentru a preveni evenimente nefericite.
