Scandal public. Mihail Vlasov, fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, reacție agresivă la acuzațiile activistului Marian Ceaușescu: „Ești un idiot și un handicapat” VIDEO

Un schimb tensionat de replici între fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihail Vlasov, și activistul Marian Ceaușescu a avut loc în Capitală, unde cei doi s-au întâlnit față în față. Marian Ceaușescu i-a cerut, în stilul caracteristic, „banii înapoi”, făcând referire la cei 10 milioane de euro pe care statul încearcă să-i recupereze din prejudiciul pe care fostul avocat îl are de dat înapoi.

În imaginile apărute recent, Marian Ceaușescu îl confruntă pe Mihail Vlasov (81 de ani) cu privire la banii pe care susține că acesta i-ar datora în urma prejudiciilor produse instituției pe care a condus-o. Activistul îi solicită explicații și îl acuză că ar fi cheltuit sume importante din fondurile Camerei de Comerț.

Reacția lui Mihail Vlasov este una vizibil iritată și escaladează rapid în zona insultelor. Acesta respinge acuzațiile și recurge la jigniri directe, adresându-i activistului expresii precum „idiot”, „handicapat” sau „prost”. Limbajul folosit este cu atât mai problematic în contextul în care Marian Ceaușescu are, potrivit informațiilor publice, un handicap de vorbire dobândit în urma agresiunilor suferite în timpul mineriadelor.

De cealaltă parte, activistul continuă să îl acuze pe Vlasov de fapte de corupție și de prejudicierea instituției, folosind la rândul său un limbaj dur. Schimbul de replici arată clar tensiunile persistente legate de trecutul juridic al fostului șef al CCIR.

Mihail Vlasov a fost condamnat definitiv în mai multe dosare de corupție, cel mai important fiind cel de delapidare și folosire a funcției în scop personal. În acest dosar, instanța a stabilit un prejudiciu de aproximativ 53,8 milioane de lei (echivalentul a circa 10–11 milioane de euro), produs în perioada în care conducea Camera de Comerț și Industrie a României.

Potrivit procurorilor, Mihail Vlasov ar fi utilizat fondurile instituției în interes propriu și al apropiaților, prin mecanisme precum contracte preferențiale, cheltuieli nejustificate și alte operațiuni considerate ilegale. În cadrul anchetei au fost identificate inclusiv cheltuieli personale acoperite din bugetul instituției, printre care și sume folosite pentru jocuri de noroc, însă la un nivel mult mai redus decât cel vehiculat în spațiul public (aproximativ 700.000 de lei).

Pentru aceste fapte, Mihail Vlasov a primit o condamnare definitivă de 8 ani de închisoare. De asemenea, într-un alt dosar, a fost condamnat pentru trafic de influență, după ce a fost prins în flagrant primind bani pentru intervenții într-un dosar.

În ceea ce privește executarea pedepsei, Mihail Vlasov a stat în detenție, însă nu a executat integral cei 8 ani, fiind eliberat condiționat. În paralel, statul român are de recuperat prejudiciul stabilit de instanță, procedurile de recuperare fiind, ca în multe cazuri similare, de durată și parțial eficiente.

Pe 3 noiembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv la 8 ani de închisoare.

Mihail Vlasov a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare în noiembrie 2020 pentru fapte de corupție și delapidare, cu un prejudiciu stabilit de instanță de aproximativ 53,8 milioane de lei, adică în jur de 10–11 milioane de euro. Deși pedeapsa pare mare, el nu a executat efectiv toți cei 8 ani. A stat în detenție doar puțin peste un an după condamnarea finală și a fost eliberat condiționat în 2022.

Explicația ține de modul în care legea calculează executarea pedepsei. Din cei 8 ani s-au scăzut perioadele deja executate anterior în arest sau în alte dosare contopite, ceea ce a redus semnificativ timpul rămas. Apoi, vârsta lui a contat, deoarece legea permite persoanelor mai în vârstă să fie eliberate după executarea unei fracții mai mici din pedeapsă, de regulă jumătate. După ce a îndeplinit această fracție și condițiile legale, instanța a aprobat eliberarea condiționată.

Totuși, condamnarea rămâne definitivă, iar obligația de recuperare a prejudiciului stabilit de instanță rămâne în vigoare.

Cea mai importantă noutate în cazul lui Mihail Vlasov nu ține de condamnarea penală, care este definitivă încă din 3 noiembrie 2020, ci de evoluțiile recente privind recuperarea prejudiciului de peste 53 de milioane de lei stabilit de instanță. Camera de Comerț și Industrie a României a inițiat în 2023 un proces civil prin care a încercat să anuleze un contract de donație din 2014, prin care Vlasov și soția sa au transferat un imobil din Snagov către fiica lor.

Reclamanta a susținut că această donație a fost făcută cu scopul de a crea artificial o stare de insolvabilitate, astfel încât bunurile să nu poată fi executate pentru recuperarea prejudiciului. Practic, instituția a argumentat că transferul a fost o încercare de a proteja averea în contextul anchetei penale deja începute la acel moment.

În primă instanță, Tribunalul București a respins cererea, considerând că nu există dovezi suficiente că Vlasov știa la momentul donației că este vizat personal de anchetă sau că a acționat cu intenție frauduloasă. Judecătorul a făcut distincția între începerea urmăririi penale „in rem” și „in personam”, stabilind că acesta a devenit oficial suspect abia în 2015, după încheierea donației.

Situația s-a schimbat însă semnificativ în apel. Pe 27 ianuarie 2025, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută a contractului de donație. Decizia nu este încă definitivă, dar reprezintă un pas important pentru recuperarea prejudiciului, deoarece redeschide posibilitatea ca bunul respectiv să fie executat silit.