Programa școlară propusă de ministrul Daniel David, pârghie pentru o nouă generație de suveraniști și comuniști, acuză academicienii. Profesorii cer retragerea documentului
Programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 25 noiembrie 2025, a declanșat un foarte mare val de critici venit din partea a peste 2.500 de profesori și cercetători. Aceștia susțin că documentul reactivează modele educaționale și ideologice din perioada ceaușistă, promovează protocronismul și pune probleme de integrare europeană a societății.

Zeci de cercetători ai Academiei Române și mii de profesori au transmis un memoriu prin care cer retragerea integrală a noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a.
Documentul este criticat pentru structura sa diacronică, accentul pe „identitatea colectivă” și dificultățile pe care le-ar putea întâmpina elevii în înțelegerea literaturii.
Peste 2.500 de semnături pentru retragerea programei
Profesorii Andrei Terian și Andreea Goldiș, împreună cu cercetătorul Cosmin Borza de la Academia Română, au inițiat memoriul intitulat „Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!”.
Documentul atrage atenția că fundamentul programei nu poate fi corectat prin observații punctuale și ar trebui abandonat integral. Criticii menționează că principiul diacronic și concepția național-comunistă asupra „identității colective”, precum și interdisciplinaritatea superficială, reprezintă elemente constitutive ale programei, ceea ce, în opinia lor, poate afecta viitorul elevilor.
Autorii memoriului subliniază că programa nu definește clar epocile literare și istorice, deși solicită elevilor să realizeze „corelații între epoci și fenomene literare”. Aceștia consideră că insistența pe dimensiunea identitară națională reactivează modelul protocronist și că elevii vor întâmpina dificultăți în identificarea trăsăturilor „identității colective” românești.
Memoriul mai arată că, în abordarea interdisciplinară propusă, elevii nu vor primi informațiile necesare din alte domenii culturale și artistice, iar competențele profesorilor nu sunt suficiente pentru coordonarea unor astfel de activități. În plus, documentul conține confuzii terminologice privind produsele multimedia, ceea ce poate genera neclarități pentru elevi.
Ce spun academicienii
Mai mulți profesori susțin că programa este confuză, anacronică și autosuficientă. Confuză, deoarece include informații neclare sau ambigue; anacronică, pentru că reactivează modele educaționale din perioada național-comunistă; autosuficientă, pentru că propune conexiuni interdisciplinare superficiale.
De asemenea, se atrage atenția asupra faptului că programele de istorie și alte discipline nu sunt sincronizate cu noua programă de română, ceea ce face dificilă realizarea analizelor interdisciplinare. Elevii ar trebui să studieze epoci literare care nu sunt acoperite la istorie până în clasele superioare, ceea ce poate împiedica înțelegerea contextului literar.
Criticii propun eliminarea principiului diacronic ca organizare unică a materiei și regândirea integrală a programei pentru a răspunde nevoilor educaționale actuale.
În apărarea programei, Alexandru Nicolae, cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române și membru al grupului de autori, a afirmat că profesorii trebuie să cunoască elevii și să poată propune opere literare suplimentare, pe gustul acestora. Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere, a precizat că elevii trebuie să învețe să își argumenteze opiniile, indiferent de opera literară propusă.
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a justificat organizarea cronologică a literaturii și a declarat că „nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» fără acumulările anterioare”. Acesta a coordonat grupul de lucru pentru noua programă de istorie și a fost prezent la lansarea curriculumului.
Criticile referitoare la lipsa adaptării la nivelul cognitiv al elevilor, ignorarea literaturii contemporane și accentul pe texte erudite au fost ridicate de profesori și cercetători. Profesora Mădălina Chitez a afirmat că vocabularul metalingvistic complex poate împiedica învățarea și poate promova o pedagogie centrată pe conspect, nu pe competențe.
Context și calendar
Ministerul Educației a pus în dezbatere publică noua programă pe 25 noiembrie 2025, până pe 12 decembrie 2025. Schimbarea principala este trecerea de la modelul tematic la modelul diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române.
Criticii atenționează că accentul pe istorie literară și conținuturi erudite poate crește dificultățile de lectură și gradul de analfabetism funcțional. Noua organizare nu a fost decisă exclusiv de grupul de lucru, ci și în discuții cu profesori de liceu , scrie edupedu, unde puteți viziona și documentul lansat de academicieni cu erorile din programa școală ce este în dezbatere publică până în 12 decembrie.















