Primele Doamne ale României de după 1990
După căderea regimului comunist în 1989, România a avut o serie de Prime Doamne care, deși nu dețin un rol politic formal, au însoțit președinții țării și au influențat viața publică prin prezența și activitățile lor. În cele ce urmează sunt prezentate toate Primele Doamne ale României de după 1990.
Elena Nina Iliescu
Elena „Nina” Iliescu (născută în 1930) este soția lui Ion Iliescu, președintele care a condus România imediat după Revoluție. Cei doi s-au cunoscut încă din anii de liceu și au studiat împreună la Universitatea de Stat din Moscova, înainte de a se căsători în 1951.
Elena „Nina” Iliescu și Ion Iliescu
1 / 2Nina Iliescu are pregătire inginerească și a lucrat ca cercetător științific în domeniul coroziunii metalelor, o specializare considerată atipică pentru o femeie la vremea respectivă.
Ea a îndeplinit rolul de Primă Doamnă în două rânduri – în timpul primului mandat al soțului (1989–1996) și din nou în timpul mandatului din 2000–2004 – perioade în care cuplul prezidențial nu a avut copii.
De-a lungul ambelor perioade petrecute la Palatul Cotroceni, Nina Iliescu a fost cunoscută pentru discreția sa remarcabilă. A fost, de fapt, poate cea mai retrasă dintre Primele Doamne ale României, evitând pe cât posibil lumina reflectoarelor.
Nadia Constantinescu
Nadia Ileana Constantinescu (născută Bogorin în 1940) este soția lui Emil Constantinescu, președintele României în perioada 1996–2000. Licențiată în Drept la Universitatea din București, Nadia Constantinescu a fost de profesie jurist.
Ea s-a căsătorit cu Emil Constantinescu în 1963, pe vremea când erau colegi la facultate, și împreună au doi copii, Dragoș și Norina.
În anii ’90, odată cu ascensiunea soțului său în funcția supremă în stat, Nadia Constantinescu a devenit Prima Doamnă a României, aducând un stil diferit față de predecesoarea sa.
În calitate de Primă Doamnă (1996–2000), Nadia Constantinescu a avut o prezență ceva mai vizibilă pe scena publică, deși s-a menținut în limitele rezervelor dictate de rol. Spre deosebire de Nina Iliescu, Nadia a fost mai activă în viața publică, participând la o serie de vizite oficiale alături de soțul ei și la evenimente diplomatice sau culturale.
Prin aparițiile sale, ea a susținut demersurile prezidențiale, punând în valoare o imagine de eleganță și profesionalism. În aceeași măsură, însă, Nadia Constantinescu a rămas dedicată vieții de familie și a preferat să nu se implice direct în politică. Implicarea ei în viața socială a țării a fost discretă, manifestându-se mai ales prin patronajul simbolic al unor acțiuni culturale și prin susținerea valorilor educației și ale societății civile, alături de Emil Constantinescu. După încheierea mandatului, Nadia Constantinescu a continuat să apară ocazional în spațiul public, mai ales în contexte academice sau comemorative, menținându-și atitudinea rezervată.
Maria Băsescu
Maria Băsescu (născută în 1951) este soția lui Traian Băsescu, președintele României între 2004 și 2014 (două mandate succesive). Originară din zona Moldovei, în tinerețe Maria a lucrat în industria turismului: la 23 de ani era recepționeră la un motel din Suceava, apoi s-a angajat într-un hotel din Constanța.
Maria și Traian Băsescu
1 / 2Acolo l-a cunoscut pe Traian Băsescu, pe atunci ofițer de marină comercială, cu care s-a căsătorit în 1975. Cuplul are două fiice, Ioana și Elena, Maria dedicându-se creșterii acestora în anii în care soțul era adesea plecat pe mare, ca comandant de navă.
Ca Primă Doamnă (2004–2014), Maria Băsescu a întruchipat modelul tradițional de soție de lider de stat, concentrându-se pe sprijinul acordat familiei și soțului ei. În perioada mandatelor prezidențiale, ea a fost prezentă la ceremoniile oficiale, vizitele de stat și evenimentele protocolare.
Maria și-a asumat rolul de mamă și soție devotată: a renunțat la cariera proprie pentru a se dedica familiei, mai ales în anii în care fiicele erau mici.
Ulterior, s-a implicat în administrarea discretă a câtorva afaceri de familie (precum o mică fabrică de înghețată sau o firmă de organizare de evenimente).
În viața socială, Maria Băsescu a preferat un profil redus, fiind rar intervievată sau angrenată direct în cauze publice;
Carmen Iohannis
Carmen Iohannis (născută Lăzurcă în 1960) este soția lui Klaus Iohannis, președintele României în perioada 2014–2024. Originară din orașul transilvănean Reghin, într-o familie de confesiune greco-catolică, Carmen și-a cultivat din copilărie pasiuni precum baletul și pianul. Și-a întâlnit viitorul soț în anii studenției, iar în 1989 cei doi s-au căsătorit.
Nu au copii, însă Carmen și-a urmat vocația profesională, devenind profesoară de limba engleză. Din 1990 predă la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu și este apreciată de elevi pentru dedicația sa pedagogică.
Ca Primă Doamnă (2014–2024), Carmen Iohannis s-a remarcat printr-un stil modern și activ. Ea a ales să își continue cariera didactică și după mutarea la București, devenind cunoscută pentru faptul că, imediat după alegerea soțului ei ca președinte, s-a întors „la catedră” la liceul din Sibiu, în loc să se bucure de atenția publică din Capitală.
În anii de mandat, Carmen Iohannis a însoțit frecvent președintele în delegații oficiale peste hotare și a participat la evenimente publice interne – de la recepții diplomatice, la acțiuni caritabile și ceremonii culturale.
În calitate de cadru didactic, ea s-a implicat în cauze educaționale și proiecte pentru tineri; un exemplu notabil a fost în 2022, când Prima Doamnă a României, alături de Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, a vizitat o școală din București unde studiau copii refugiați ucraineni, Carmen Iohannis împărtășind atât experiența sa de profesor, cât și solidaritatea cu mamele și educatorii refugiați.
Mirabela Grădinaru
Mirabela Grădinaru (născută în 1984) este partenera de viață a noului președinte al României, Nicușor Dan, și, deși nu sunt căsătoriți oficial, ea îndeplinește neoficial rolul de Primă Doamnă a țării.
În vârstă de 41 de ani, originară din județul Vaslui, Mirabela s-a mutat la București pentru studii universitare. A absolvit Facultatea de Geografie a Universității din București, cu specializarea Geografie-Franceză.
Mirabela și Nicușor Dan formează un cuplu stabil de aproape două decenii – s-au cunoscut în 2005, pe când erau studenți, într-un club studențesc unde au sărbătorit sfârșitul sesiunii.
De atunci, relația lor a evoluat constant, cei doi având împreună doi copii: o fetiță, Aheea, născută în 2016, și un băiețel, Antim, născut în 2022.
Chiar dacă nu au oficializat relația prin căsătorie, Nicușor Dan și Mirabela au mărturisit că nu au simțit nevoia unui act pentru a-și consolida familia, legătura lor bazându-se pe respect și sprijin reciproc.
În plan public, Mirabela Grădinaru a fost multă vreme o prezență discretă. Viața de familie a cuplului s-a desfășurat departe de ochii presei, iar aparițiile Mirabelei alături de Nicușor Dan au fost rare până de curând.
Abia odată cu implicarea lui Nicușor Dan în cursa prezidențială din 2024–2025, Mirabela a intrat mai mult în atenția camerelor de filmat. În campania electorală, ea și-a făcut simțită prezența în mod pozitiv: a apărut la dezbateri, a participat la podcasturi și a acordat interviuri în care a vorbit deschis despre viața lor de familie, despre valorile pe care le împărtășesc și despre sprijinul pe care i-l oferă soțului ei.
Prin astfel de apariții, Mirabela Grădinaru și-a asumat treptat un rol public, păstrând însă echilibrul între discreție și implicare. Nicușor Dan a subliniat adesea că Mirabela are un rol esențial în viața sa profesională, fiind „echilibrul și chibzuința familiei” și oferindu-i suportul necesar în cele mai dificile momente.
Ca Primă Doamnă (de facto) începând cu 2025, Mirabela Grădinaru aduce o perspectivă contemporană asupra acestui rol. Este pentru prima dată când România are o Primă Doamnă neoficială, parteneră a președintelui, ceea ce marchează o deschidere spre modernitate în viața de protocol a țării. Mirabela a fost implicată încă din trecut în proiecte civice și activități de voluntariat.
