INS: Aproximativ 3,5 milioane de români sunt în risc de sărăcie. Care sunt cele mai afectate regiuni ale țării?

Peste 3,5 milioane de români se aflau anul trecut în risc de sărăcie, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși cifrele arată o scădere față de anul precedent, aproape unul din cinci români trăiește cu venituri sub pragul de sărăcie, iar inegalitățile regionale rămân accentuate.

Conform INS, în 2024, 3,595 milioane de persoane erau în risc de sărăcie – cu 375.000 mai puține decât în 2023. Rata sărăciei relative a scăzut la 19%, cu 2,1 puncte procentuale mai puțin decât anul anterior, scrie News.ro

Copiii și tinerii sunt cei mai afectați: 26,2% dintre persoanele cu vârste între 0 și 17 ani și 22,2% dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani se aflau în risc de sărăcie. De asemenea, femeile sunt ușor mai afectate decât bărbații (19% față de 18,9%).

Riscul de sărăcie și excluziune socială nu este distribuit uniform în țară. Potrivit INS, regiunea Sud-Est înregistrează cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială – 39,7%, urmată de Sud-Vest Oltenia – cu 35,1%. La polul opus se află regiunea București-Ilfov, cu doar 12%, semn că dezvoltarea economică regională joacă un rol esențial în nivelul de trai.

Datele INS arată că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost în 2024 de 27,9%, ceea ce înseamnă 5,3 milioane de persoane. Deși cifra a scăzut față de 2023, rămâne una ridicată. Femeile și copiii sunt din nou categoriile cele mai expuse, iar gospodăriile cu copii, în special cele numeroase sau monoparentale, sunt cele mai vulnerabile.

Gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți sunt cele mai afectate: jumătate dintre membrii acestora (50,9%) se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. De asemenea, aproape 35% dintre persoanele care trăiesc singure se confruntă cu acest risc.

17,2% dintre români au fost afectați în 2024 de deprivare materială și socială severă – adică nu își permit bunuri și servicii considerate de bază pentru un trai decent. Aceasta înseamnă peste 3,26 milioane de persoane, în special copii și vârstnici.

Pe de altă parte, 615.000 persoane sub 65 de ani trăiau în gospodării unde adulții au lucrat mai puțin de 20% din timpul potențial de muncă – o formă extremă de precaritate economică. Din aceștia, femeile au fost mai afectate decât bărbații.

INS subliniază că fără pensii și alte transferuri sociale, aproape două din cinci persoane (41,4%) din România s-ar fi aflat sub pragul sărăciei. În cazul vârstnicilor, această proporție ar fi urcat la 84,8%, arătând importanța crucială a sistemului de protecție socială.