Piața neagră a copiilor. Bebeluși puși la vânzare înainte să se nască. Cum se negociază viața unui copil pe rețelele sociale

Bebeluși scoși la vânzare înainte de naștere, negocieri purtate pe rețelele sociale și un stat care pare să privească din margine. Este vorba despre rețeaua mamelor surogat. Reporterii au documentat, sub acoperire, cazuri în care chiar mamele biologice încearcă să găsească persoane dispuse să le preia copiii imediat după naștere, în schimbul unor sume de bani, fără să existe vreo procedură legală de adopție.

Discuțiile au loc pe platforme de socializare, unde femeile însărcinate intră în contact cu persoane interesate să ia copilul imediat după naștere. Potrivit investigației publicată de Observator, sunt negociate condițiile, momentul în care bebelușul va fi predat și, în unele cazuri, inclusiv suma de bani. Totul se desfășoară în afara oricărui control al autorităților, iar conversațiile surprinse de reporteri arată cât de ușor poate ajunge viața unui copil să fie tratată ca o simplă tranzacție.

Un exemplu este cazul unei tinere care, înainte să nască, căuta deja o familie dispusă să îi ia copilul. Filmările surprind discuții care arată cât de simplu se poate ajunge la o înțelegere între două persoane, fără ca instituțiile statului să știe sau să intervină.

O altă femeie spune că este dispusă să renunțe la copilul pe care urmează să îl nască și caută persoane interesate să îl preia. Investigația arată că nu este vorba despre un caz izolat, ci despre un fenomen care continuă să existe în mediul online și care profită de lipsa unor mecanisme eficiente de intervenție.

Juriștii și organizațiile pentru protecția copilului semnalează aceste cazuri de ani de zile. România a semnat încă din 2001 Protocolul Opțional la Convenția ONU privind drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, însă prevederile acestuia nu au fost transpuse complet în legislația națională.

Consecința este un vid legislativ care ridică numeroase probleme atunci când autoritățile încearcă să încadreze juridic astfel de fapte. Deși există infracțiuni care pot fi incidente în anumite situații, nu există o incriminare clară și explicită a vânzării de copii, așa cum este prevăzută în documentul internațional ratificat de România.

În 2022 a existat o încercare de a schimba această situație. Un proiect legislativ prevedea introducerea unor sancțiuni clare pentru părinții sau tutorii care își vând copiii, dar și pentru intermediarii implicați în astfel de tranzacții. Proiectul a trecut de Senat și a primit avize favorabile, însă a rămas blocat în Parlament și nu a mai fost adoptat.

Între timp, cazurile continuă să apară.

Materialele dezvăluie existența unei adevărate industrii clandestine a mamelor surogat. Atunci, reporterii au documentat grupuri private de Facebook în care femei aflate în dificultate financiară își ofereau corpul pentru câteva mii de euro, intermediari care puneau în legătură viitorii părinți cu mamele surogat și medici care explicau cum pot fi făcute proceduri interzise în România sau cum pot fi întocmite documentele astfel încât adevărata situație să nu fie evidentă.

Investigația a arătat că astfel de practici nu sunt recente. Potrivit declarațiilor obținute de reporteri, sistemul funcționează de ani de zile, fără să existe o lege care să reglementeze maternitatea de substituție și fără controale eficiente.

După difuzarea materialelor, Ministerul Sănătății a anunțat că trimite Corpul de Control la maternitatea de stat în care reporterii au documentat o parte dintre situațiile prezentate. Verificările au fost anunțate public chiar a doua zi după apariția anchetei.

La o săptămână distanță însă, nu fusese comunicată nicio concluzie oficială.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că măsurile vor fi stabilite după finalizarea controlului.

„Nu cred că este rolul ministrului. În funcție de constatări vom merge mai departe”, a spus acesta.

Reporterii de la Observator au încercat să obțină explicații și din partea conducerii maternității. Potrivit investigației, managerul unității a apelat la 112 în urma insistențelor echipei de filmare, în timp ce directorul medical a transmis că toate solicitările trebuie adresate prin biroul de presă al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București.

La aproximativ o săptămână după publicarea anchetei privind rețeaua mamelor surogat, Poliția Română a anunțat deschiderea unui dosar penal in rem, ceea ce înseamnă că sunt cercetate faptele prezentate și nu o persoană anume.

Ancheta penală vine după ce reporterii au prezentat modul în care femei vulnerabile erau recrutate pentru a purta sarcini contra cost, intermediari negociau fiecare etapă, iar unii medici explicau, potrivit înregistrărilor realizate sub acoperire, cum pot fi depășite obstacolele birocratice.

Cu toate acestea, până în prezent nu au fost anunțate persoane puse sub acuzare și nici concluzii ale verificărilor administrative începute de Ministerul Sănătății.

Reporterii au solicitat puncte de vedere și Administrației Spitalelor. Instituția a transmis că are atribuții în principal administrative, chiar dacă regulamentul intern conține și prevederi privind conduita personalului medical.

În ceea ce privește cercetarea eventualelor infracțiuni, aceasta poate fi făcută doar de procurori. Până la momentul realizării investigației nu fusese anunțată deschiderea unei anchete de către vreun parchet, în afara dosarului penal deschis de Poliție.

Între timp, potrivit documentării jurnalistice, grupurile monitorizate continuă să fie active. Ofertele privind mamele surogat nu au dispărut, iar persoanele interesate continuă să ia legătura unele cu altele prin intermediul rețelelor sociale.

România nu are o lege care să reglementeze maternitatea de substituție. Nu există un registru al acestor cazuri, nu există statistici oficiale și nici o evidență clară a dimensiunii fenomenului. Lipsesc inclusiv procedurile prin care autoritățile ar putea monitoriza sau verifica mai ușor astfel de situații.

Noua investigație arată că problema nu se rezumă doar la maternitatea de substituție, ci merge mai departe, până la cazuri în care copii nenăscuți sunt oferiți direct spre vânzare. În lipsa unor reguli clare și a unor intervenții rapide, astfel de înțelegeri continuă să fie negociate aproape la vedere.