Impresionant cum arată cea mai veche pâine din lume, coaptă din grâne sălbatice. Ce gust are pâinea de peste 14 mii de ani
Descoperirea rămășițelor carbonizate a unei pâini preistorice într-un sit arheologic din nord-estul Iordaniei, atribuite culturii natufienilor, reconfigurează înțelegerea noastră despre originile agriculturii. Această pâine, confecționată din cereale sălbatice și tuberculi, dovedește că fabricarea pâinii a precedat dezvoltarea agriculturii cu mii de ani.
Pâinea veche de peste 14 mii de ani
Cercetătorii au făcut o descoperire extraordinară într-un sit arheologic din nord-estul Iordaniei, care schimbă perspectiva istorică asupra originilor fabricării pâinii și a agriculturii timpurii. Descoperirea rămășițelelor carbonizate ale unei pâini plate, care datează de aproximativ 14.500 de ani, plasează astfel practica de a face pâine cu milenii înainte de dezvoltarea agriculturii.
Această pâine preistorică, creată de cultura natufiană, o societate care a început să adopte un stil de viață mai sedentar, oferă o perspectivă unică asupra dietei și modului de viață al acestor vânători-culegători timpurii.
Se crede că pâinea a fost făcută dintr-un amestec de cereale sălbatice, precum orzul, einkornul (n.r. grâu sălbatic) sau ovăzul, combinate cu tuberculi de la o rudă acvatică a papirusului, toate acestea fiind măcinate și transformate în făină.
Amaia Arranz-Otaegui, cercetător postdoctoral în arheobotanică la Universitatea din Copenhaga și autor principal al studiului, subliniază importanța excepțională a acestei descoperiri.
„Prezența pâinii într-un sit de această vârstă este excepțională”, explică Arranz-Otaegui, indicând că până acum se credea că originile pâinii erau strâns legate de societățile agricole care cultivau cereale și leguminoase.
Ce gust are pâinea veche de 14 mii de ani. Cercetătorii au încercat să o reproducă
De asemenea, Tobias Richter, arheolog și coautor al studiului, evidențiază implicațiile nutriționale ale includerii pâinii în dietă, indicând că pâinea oferă o sursă importantă de carbohidrați și nutrienți esențiali, scrie Reuters.com.
Dovezile găsite în situl arheologic sugerează că natufienii aveau o dietă diversificată, bazată pe carne și plante, și că fabricarea pâinii era o parte integrantă a vieții lor cotidiene. Acest lucru este susținut de prezența șemineelor rotunde și a pietrelor de mână și a instrumentelor de măcinat găsite în sit.
Arranz-Otaegui menționează că echipa sa a încercat să reproducă pâinea folosind ingrediente similare celor folosite de natufieni. Deși gustul tuberculilor folosiți este descris ca fiind "grunjos și sărat", există și o notă dulce, sugerând un profil gustativ complex și diferit de pâinile moderne.
În plus, studiul subliniază faptul că această descoperire reevaluează ipoteza că fabricarea pâinii a apărut după dezvoltarea agriculturii. În schimb, pâinea ar fi putut juca un rol crucial în stimularea interesului oamenilor pentru cultivarea plantelor și dezvoltarea agriculturii.
Teoria este sprijinită de calitatea impresionantă a făinii folosite, care sugerează o cunoaștere avansată și o practică regulată a măcinării și prelucrării cerealelor și tuberculilor, menționează și nine.com.au
Descoperirea acestui sit arheologic și a pâinii preistorice oferă o nouă perspectivă asupra modului în care societățile timpurii s-au adaptat și au evoluat în ceea ce privește alimentația și stilul de viață.
Astfel, rămășițele carbonizate ale acestei pâini, găsite într-un simplu șemineu de piatră, spun o poveste incredibilă despre ingeniozitatea și adaptabilitatea umană, demonstrând că pâinea, un aliment atât de fundamental în multe culturi moderne, are rădăcini mult mai adânci în istoria noastră decât am presupus anterior. Pâinea a fost descoperită în 2018.
