Fraudă de amploare în sistemul de pensii. DIICOT acuză o rețea care a creat vechime fictivă pentru sute de persoane

O amplă anchetă a procurorilor DIICOT scoate la iveală unul dintre cele mai complexe mecanisme de fraudare a sistemului public de pensii din ultimii ani. Potrivit anchetatorilor, o grupare organizată ar fi creat, timp de aproape cinci ani, vechime fictivă în muncă pentru sute de persoane, folosind declarații fiscale false introduse în sistemele informatice ale statului. Beneficiarii plăteau între 15.000 și 50.000 de lei pentru a obține dreptul la pensie sau pentru a-și majora pensia, iar prejudiciul produs bugetului public este estimat, până în prezent, la aproximativ 7 milioane de lei.

Deși procurorii au cerut arestarea preventivă a șase inculpați, argumentând că aceștia au încercat să distrugă probe și că există riscul influențării anchetei, Tribunalul București a dispus cercetarea lor sub control judiciar. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată de DIICOT la Curtea de Apel București.

Dosarul a fost deschis în aprilie 2023, după ce polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București s-au sesizat din oficiu în urma unor informații apărute într-un alt dosar privind fraude legate de vechimea în muncă.

Potrivit procurorilor, gruparea acționa încă din anul 2018 și avea ca obiectiv introducerea în bazele de date ale ANAF a unor declarații fiscale D112 cu informații nereale. Declarația 112 este documentul prin care angajatorii declară contribuțiile sociale și perioada lucrată de salariați, informații folosite ulterior și de casele teritoriale de pensii la stabilirea drepturilor de asigurări sociale.

Anchetatorii susțin că membrii grupării depuneau declarații rectificative retroactive, uneori pentru perioade de mai mulți ani, folosind firme-fantomă sau asociații fără activitate economică. În evidențele statului apărea astfel că anumite persoane fuseseră angajate și că li se plătiseră contribuțiile sociale, deși acestea nu lucraseră niciodată pentru respectivele entități.

Potrivit DIICOT, fiecare membru al grupării avea un rol bine stabilit. Unii identificau firmele sau asociațiile ce puteau fi folosite în schemă, alții întocmeau documentele, introduceau declarațiile fiscale în sistemul ANAF, verificau dacă acestea au fost validate și colectau banii de la beneficiari.

În unele cazuri erau utilizate societăți comerciale radiate cu mulți ani înainte sau asociații nonprofit fără activitate, tocmai pentru că acestea nu mai desfășurau operațiuni economice și existau puține șanse ca fraudele să fie observate imediat.

După validarea declarațiilor în sistemul ANAF, persoanele interesate depuneau dosarele la casele de pensii și obțineau fie dreptul la pensionare, fie recalcularea pensiei în baza unei vechimi inexistente.

Procurorii susțin că beneficiarii plăteau între 15.000 și 50.000 de lei pentru aceste servicii, în funcție de perioada de vechime care trebuia creată și de avantajele urmărite.

Până în prezent, anchetatorii au stabilit că au fost create perioade fictive de muncă pentru peste 860 de persoane.

Dintre acestea, mai mult de 170 au folosit documentele false pentru obținerea unei decizii de pensionare sau pentru majorarea cuantumului pensiei.

DIICOT estimează că prejudiciul produs caselor teritoriale de pensii depășea 6,9 milioane de lei la sfârșitul anului 2024, însă acesta are caracter evolutiv, deoarece o parte dintre beneficiari continuau să încaseze pensii calculate în baza unor date false.

Procurorii susțin că nu este vorba doar despre o fraudă financiară, ci despre un mecanism care a afectat credibilitatea sistemului public de pensii și a bazelor oficiale de date ale statului.

Unul dintre cazurile folosite de DIICOT pentru documentarea mecanismului este cel al unui bărbat care obținuse pensie anticipată în februarie 2022.

În urma verificărilor efectuate împreună cu Casa Națională de Pensii s-a constatat că două perioade importante de vechime, însumând peste zece ani, fuseseră introduse fictiv în sistem.

Ulterior, acele perioade au fost șterse prin depunerea unor declarații rectificative, iar beneficiarul nu a mai îndeplinit condițiile pentru pensionare.

Casa Județeană de Pensii Teleorman a emis decizia de încetare a plății pensiei, iar prejudiciul produs doar în acest caz a fost calculat la peste 45.000 de lei.

Anchetatorii au monitorizat reacția bărbatului după primirea deciziei și susțin că acesta l-a contactat imediat pe unul dintre membrii grupării.

Potrivit interceptărilor aflate la dosar, suspectul a evitat să discute telefonic situația și l-a chemat la o întâlnire. Ulterior, acesta a luat legătura cu un alt membru al grupării pentru a-l informa că apăruse o problemă.

DIICOT mai susține că beneficiarul păstrase într-un cont separat întreaga sumă încasată din pensie și era pregătit să o restituie imediat, aspect interpretat de procurori drept un indiciu că știa încă de la început că pensia fusese obținută prin mijloace ilegale.

Un argument important invocat de DIICOT în solicitarea de arestare preventivă îl reprezintă faptul că membrii grupării ar fi început să elimine probe imediat ce au aflat că sunt investigați.

Potrivit anchetatorilor, aceștia au șters din sistemul ANAF numeroase declarații fiscale D112 care atestau vechimea fictivă în muncă.

În opinia procurorilor, acest comportament demonstrează existența unui risc real de obstrucționare a anchetei și justifică privarea de libertate a inculpaților până la finalizarea cercetărilor.

În fața instanței, procurorul DIICOT a susținut că activitatea grupării reprezintă „un atac sistematic asupra unui mecanism esențial de protecție socială”, desfășurat prin alterarea bazelor de date oficiale și folosirea unor mijloace informatice pentru fraudarea statului.

Acesta a arătat că lăsarea inculpaților în libertate ar putea crea impresia că fraude de asemenea amploare nu sunt sancționate corespunzător și ar afecta încrederea cetățenilor în sistemul public de pensii.

În ciuda argumentelor prezentate de procurori, Tribunalul București a decis că măsura controlului judiciar este suficientă în această etapă a procesului.

Astfel, cei șase inculpați au fost puși în libertate, urmând să fie cercetați sub control judiciar.

Decizia poate fi atacată de DIICOT, iar dosarul va fi analizat de Curtea de Apel București dacă procurorii vor formula contestație.

Perchezițiile efectuate în acest dosar au dus la ridicarea unui număr impresionant de bunuri și documente.

Anchetatorii au confiscat aproximativ 158 de ștampile, peste 100 de cărți de muncă în original, aproape 600 de înscrisuri, un laptop, două telefoane mobile, aproximativ 80.000 de lei și 3.750 de euro.

Surse judiciare susțin că ștampilele erau folosite pentru întocmirea documentelor necesare introducerii vechimii fictive în muncă și că unele aparțineau unor societăți comerciale ori instituții care nu mai desfășurau activitate.

Ancheta a evidențiat și o vulnerabilitate importantă în schimbul de informații dintre ANAF și sistemul public de pensii.

Potrivit surselor judiciare, Casa de Pensii poate verifica existența unei declarații D112 înregistrate la ANAF, însă nu are acces la informații privind situația juridică a angajatorului, respectiv dacă firma este activă, radiată sau fără activitate.

Această lipsă de interoperabilitate ar fi permis grupării să introducă declarații fiscale pe numele unor firme radiate de ani de zile fără ca sistemele informatice ale statului să semnaleze automat neregulile.

Procurorii consideră că tocmai această breșă administrativă a făcut posibilă funcționarea mecanismului timp de mai mulți ani și obținerea ilegală a unor pensii din fondurile publice.

Ancheta DIICOT continuă pentru constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals informatic și alte infracțiuni conexe, urmând ca procurorii să stabilească atât răspunderea membrilor grupării, cât și situația beneficiarilor care au obținut drepturi de pensie în baza vechimii fictive.