Fastingul, metoda în vogă care te ajută să slăbești și să fii sănătos. Cât este de eficient, de fapt, acest post intermitent

Fastingul este o practică alimentară care implică perioade regulate de abstinență de la consumul de alimente sau de la restricționarea calorică.

Există mai multe tipuri de fasting:

1. Fastingul intermitent: Acesta implică cicluri regulate de mâncare și post. De exemplu, puteți consuma alimente timp de 8 ore pe zi și posti timp de 16 ore sau puteți avea zile în care consumați alimente normal și zile în care postiți.
2. Fastingul cu restricționare calorică: Acesta implică reducerea semnificativă a aportului caloric în timpul unei perioade, de obicei între 24 și 48 de ore.
3. Fastingul zilnic: Acesta presupune limitarea consumului de alimente la o fereastră orară specifică în fiecare zi.
4. Fastingul pe termen lung: Acesta poate dura mai multe zile sau chiar săptămâni și implică abstinența totală de la alimente solide.

Fastingul are potențialul de a aduce numeroase beneficii pentru sănătate, însă este important să subliniem că nu este potrivit pentru toată lumea. Beneficiile fastingului pot varia în funcție de tipul și durata acestuia, precum și de stilul de viață al persoanei. Iată câteva dintre beneficiile potențiale ale fastingului, susținute de cercetările științifice:

Una dintre cele mai evidente beneficii ale fastingului este pierderea în greutate și menținerea acesteia, arată studiile în domeniu. De exemplu, un studiu publicat în revista "Obesity" în 2015 a constatat că fastingul intermitent poate fi eficient în arderea grăsimii corporale și în creșterea rezistenței la insulină.

Fastingul poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină, ceea ce este esențial pentru gestionarea nivelurilor de zahăr din sânge și prevenirea diabetului de tip 2. Cercetările sugerează că postul intermitent poate ajuta la reducerea rezistenței la insulină și la stabilizarea glicemiei.

Fastingul poate avea un impact pozitiv asupra sănătății inimii prin reducerea factorilor de risc precum nivelurile de colesterol LDL (colesterolul rău) și tensiunii arterială. Un studiu publicat în jurnalul "JAMA Internal Medicine" în 2017 a arătat că fastingul intermitent poate duce la scăderea semnificativă a tensiunii arteriale și a nivelurilor de colesterol LDL.

Există cercetări care sugerează că fastingul poate avea un efect asupra longevității. Studiile pe animale au arătat că restricția calorică sau fastingul pot prelungi viața. Cu toate acestea, mai sunt necesare cercetări pentru a confirma aceste efecte în cazul oamenilor.

Fastingul poate declanșa un proces numit autofagie, care este un mecanism prin care celulele noastre elimină și reciclează particulele nedorite sau deteriorate. Acest proces poate contribui la eliminarea celulelor toxice și la îmbunătățirea sănătății celulare.

Unele studii sugerează că fastingul ar putea avea un impact pozitiv asupra funcției cognitive și a sănătății creierului. Acest lucru se datorează în mare parte efectului autofagiei asupra eliminării proteinelor toxice din creier, care pot fi implicate în boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.

Inflamația cronică este asociată cu numeroase afecțiuni, inclusiv bolile de inimă, cancerul și diabetul de tip 2. Fastingul poate reduce nivelurile de inflamație în organism, contribuind astfel la reducerea riscului acestor afecțiuni.

Fastingul nu este potrivit pentru toată lumea și poate avea efecte negative în anumite situații. Este important să consultați un profesionist medical înainte de a începe orice formă de fasting, în special dacă aveți anumite condiții medicale sau luați medicamente.

Fastingul intermitent poate fi o opțiune eficientă pentru persoanele care doresc să piardă în greutate sau să mențină greutatea corporală. Acesta poate ajuta la reducerea apetitului și la stabilizarea nivelurilor de insulină.

Fastingul intermitent poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și controlul glicemiei, ceea ce poate fi benefic pentru persoanele cu diabet de tip 2. Cu toate acestea, este important să monitorizați îndeaproape nivelurile de zahăr din sânge și să discutați cu medicul dumneavoastră despre gestionarea diabetului în timpul fastingului.

Fastingul poate aduce beneficii pentru sănătatea generală, inclusiv reducerea riscului de boli cronice. Persoanele sănătoase pot experimenta cu diferite forme de fasting pentru a vedea dacă le aduc beneficii.

Dacă sunteți interesat de longevitate și de menținerea sănătății în timpul îmbătrânirii, fastingul ar putea fi o opțiune de luat în considerare, deși cercetările sunt încă în curs de desfășurare în acest domeniu.

Fastingul poate avea efecte negative asupra femeilor însărcinate sau care alăptează și poate afecta dezvoltarea fetală sau producția de lapte matern.

Persoanele cu istoric de tulburări alimentare, precum anorexia sau bulimia, trebuie să evite fastingul, deoarece acesta poate exacerba comportamentele disfuncționale legate de alimentație.

Fastingul poate fi periculos pentru persoanele cu afecțiuni medicale precum boli renale, boli hepatice sau afecțiuni cardiace grave. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a încerca fastingul dacă aveți astfel de afecțiuni.

Notă de redacție: Fastingul este o practică alimentară care poate avea numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv pierderea în greutate, îmbunătățirea sensibilității la insulină, reducerea riscului de boli cronice și poate contribui la un proces de autoreparare celulară.  Cu toate acestea, nu este potrivit pentru toată lumea și poate avea efecte negative în anumite situații.

Discutați cu un profesionist medical înainte de a începe orice formă de fasting pentru a vă asigura că este sigur și adecvat pentru sănătatea voastră .

Referințe:

1. Effects of intermittent fasting on body composition and clinical health markers in humans
2. Intermittent Fasting: Surprising Update
3. Effects of Intermittent Fasting on Health, Aging, and Disease
4. Time-restricted feeding and risk of metabolic disease: a review of human and animal studies
5. Fasting: Molecular Mechanisms and Clinical Applications

Ce se întâmplă cu corpul tău între zece seara și unu noaptea, în timpul somnului?

Somnul este un proces complex care se desfășoară în mai multe etape și care variază de-a lungul întregii nopți. Dacă dormi între zece seara și unu noaptea, corpul tău va parcurge mai multe cicluri de somn. Un ciclu de somn tipic durează aproximativ 90 de minute și este compus din mai multe etape, i…

Care este temperatura ideală pentru un somn de calitate?

Somnul este un aspect esențial al bunăstării și sănătății noastre generale, având impact asupra funcției cognitive, dispoziției și chiar asupra sistemului nostru imunitar. Un factor care joacă un rol esențial în determinarea calității somnului nostru este temperatura mediului în care dormim. Acest a…

Happiness. Cele mai bune moduri prin care poți să-ți începi dimineața. Trucurile miliardarilor planetei

Începerea dimineții cu energie și entuziasm poate să-ți influențeze în mod semnificativ starea de spirit și productivitatea pe tot parcursul zilei. Iată câteva modalități prin care poți să-ți începi dimineața într-un mod pozitiv: Trezește-te devreme: Încearcă să te trezești la aceeași oră în fiecar…