Este sforăitul un simptom al hipotiroidismului?

Persoanele care suferă de hipotiroidism sunt predispuse la apnee în somn, ceea ce duce la apariția sforăitului. Sunt studii care spun că bolnavii de hipotiroidism pot avea probleme cu respirația, iar din cauza afecțiunii pot fi slăbiți mușchii respiratorii.

Persoanele care sforăie noaptea pot deranja somnul celor din jur, însă problema cea mai mare este că sforăitul poate indica și alte boli. Oamenii știință au legat apneea obstructivă de apariția hipotiroidismului.

Potrivit cercetătorilor, hipotiroidismul apare atunci când nivelurile de hormoni tiroidieni sunt mai scăzute decât cele normale și pot provoca simptome precum oboseala și creșterea în greutate, scrie healthline.com.

Studiu: cum să scapi de chelie și de golurile din cap. De ce ne pică părul iarna? Motivele reale care duc la degradarea părului

Căderea părului, o preocupare comună atât pentru bărbați cât și pentru femei, este un fenomen care poate afecta stima de sine și percepția propriei imagini. Deși este un proces natural, intensificarea căderii părului poate fi un semnal de alarmă, indicând posibile deficiențe nutritive, dezechilibre…

Sforăitul apare din cauza unui blocaj în căile respiratorii în timp ce dormiți. Din cauza oboselii, foarte mulți oameni sforăie ocazional. Însă sforăitul regulat poate fi și un simptom al unor boli precum hipotiroidismul.

Astfel, hipotiroidismul poate contribui la apariția sforăitului la unele persoane, iar anumite cercetări au legat boala de tiroidă de apneea în somn, respectiv și al sforăitului.

Avem apneea în somn atunci când există pauze repetitive în respirație pe parcursul nopții, ceea ce cauzează adesea acel sforăit puternic și deranjant. Cel mai frecvent tip de apnee obstructivă în somn este cauzată de un blocaj în gât.

Nivelurile extrem de scăzute ale hormonilor tiroidieni pot duce la slăbiciune. Însă problemele respiratorii sunt rareori o preocupare majoră la persoanele cu hipotiroidism, dar pot contribui la dezvoltarea apneei în somn, în special la persoanele care rămân netratate.

Cercetătorii au studiat asocierea dintre hipotiroidism și apneea în somn, dar rezultatele nu au fost validate 100%. Până la 85% din cazurile de apnee în somn rămân nediagnosticate, ceea ce poate face dificilă identificarea cauzelor exacte.

Într-un studiu din 2019, cercetătorii au investigat asocierea dintre hipotiroidism și apneea în somn folosind date din National Health and Nutrition Examination Survey realizat în Statele Unite între 2007 și 2008.

Cercetătorii au constatat că persoanele cu hipotiroidism aveau un risc de 1,88 ori mai mare de a avea apnee în somn decât persoanele cu niveluri normale ale tiroidei.

Hipotiroidismul ar putea provoca insomnie, iar persoanele care suferă de boala autoimună pot avea din cauza durerilor musculare sau articulare crescute, anxietate crescută, oboseală, creșterea în greutate, toleranță scăzută la frig, depresie, piele uscată, subțierea părului, menstruație neregulată sau abundentă, probleme de fertilitate, ritm cardiac lent.

Nu mânca usturoi, dacă suferi de această afecțiune

Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună care se manifestă prin inflamație la nivelul întregului corp și alte simptome. Regimul alimentar joacă un rol important în gestionarea acestei afecțiuni. Deși nu există restricții alimentare clare pentru pacienții cu lupus, există anumite alimente p…

Hipotiroidismul este o afecțiune medicală în care glanda tiroidă nu produce suficiente hormoni tiroidieni. Acești hormoni sunt esențiali pentru metabolismul organismului, influențând modul în care corpul utilizează energia. Deficitul de hormoni tiroidieni poate afecta diverse funcții ale corpului, ducând la simptome variate.

Tiroidita Hashimoto este cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului. Este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă glanda tiroidă.

Diagnosticarea hipotiroidismului se face prin analize de sânge, care măsoară nivelul hormonilor tiroidieni și al TSH (hormonul de stimulare tiroidiană). Un nivel crescut de TSH și un nivel scăzut de hormoni tiroidieni indică hipotiroidism.

Tratamentul principal pentru hipotiroidism constă în administrarea zilnică de hormoni tiroidieni sintetici (levotiroxină), care înlocuiesc hormonii pe care glanda tiroidă nu îi produce în cantități suficiente. Dozajul este ajustat în funcție de nevoile individuale și este monitorizat prin teste regulate de sânge pentru a asigura menținerea unui echilibru hormonal adecvat.

Hipotiroidismul este o afecțiune cronică ce necesită monitorizare și tratament pe tot parcursul vieții, dar cu un stil de viață sănătos, majoritatea persoanelor afectate pot duce o viață normală și activă.

Boala autoimună Hashimoto, cunoscută și sub numele de tiroidita Hashimoto, a fost descrisă pentru prima dată de către medicul japonez Hakaru Hashimoto în 1912.

Hakaru Hashimoto (1881-1934) a fost un medic și cercetător japonez care a publicat lucrarea intitulată „Struma Lymphomatosa” în jurnalul german "Archiv für Klinische Chirurgie". În această lucrare, el a descris patru cazuri de pacienți cu gușă (mărirea glandei tiroide) care prezentau infiltrare limfocitară a țesutului tiroidian. Aceasta a fost prima descriere detaliată a ceea ce astăzi este cunoscută drept tiroidita Hashimoto.