Cum justifică Victor Ponta cetățenia sârbă: „Am dat ordin și am salvat Belgradul. În România s-au inundat sate, dar n-a aflat nimeni”

6 minute
Publicat:
Actualizat:
Autor: Daria Andries

Fostul premier Victor Ponta a oferit o explicație controversată privind acordarea cetățeniei sârbe. El susține că a intervenit direct în timpul unor inundații și a decis să protejeze capitala Serbiei, în detrimentul unor localități din România.

Victor Ponta
Victor Ponta

Victor Ponta, fost prim-ministru și actual candidat independent la președinție, a intrat din nou în atenția opiniei publice după ce a explicat motivul pentru care a primit cetățenia sârbă în 2018.

Potrivit propriilor declarații, gestul autorităților de la Belgrad a fost o recunoaștere pentru o decizie luată în timpul mandatului său de premier, decizie care a dus la evitarea unei catastrofe naturale în capitala Serbiei, cu prețul afectării unor sate din România.

Ponta spune că a protejat Belgradul cu prețul unor sate românești

Într-un interviu recent, întrebat de ce a primit cetățenia sârbă, Victor Ponta a afirmat că aceasta i-a fost oferită „pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară. În timpul inundațiilor am dat ordin peste structurile românești să deschidă Porțile de Fier și în felul ăsta nu s-a inundat Belgrad.”

Fostul premier a explicat că deschiderea barajelor de la Porțile de Fier a fost o decizie dificilă, întrucât implica riscuri majore pentru teritoriul românesc. „Pentru că se inunda partea românească. Și s-a inundat, am vorbit cu ISU, am mutat oamenii repede, am dat despăgubiri, nu ați aflat nimic, voi, presa”, a adăugat el.

Declarația implică o intervenție politică directă într-o situație de urgență transfrontalieră și ridică semne de întrebare privind transparența autorităților române de la acel moment. Ponta susține că a gestionat situația astfel încât presa să nu afle nimic despre inundațiile din satele românești și că oamenii ar fi fost mutați și despăgubiți fără ca opinia publică să cunoască amploarea evenimentelor.

Cetățenie sârbă onorifică sau oficială?

Victor Ponta a fost consilier onorific al președintelui sârb Aleksandar Vučić, iar cetățenia i-a fost acordată oficial în 2018. Ziarul sârb „Blic” a relatat la vremea respectivă că fostul premier român a fost naturalizat cu drepturi depline. La scurt timp, Ponta a declarat public că este vorba despre o cetățenie onorifică. Ulterior, în 2021, el a revenit asupra acestei afirmații și a precizat că „legal, am dreptul să candidez și în Serbia, pentru că sunt cetățean.”

Această dublă cetățenie a revenit în atenție odată cu depunerea candidaturii sale la alegerile prezidențiale din România. Reprezentantul AUR din Biroul Electoral Central a contestat validitatea candidaturii, invocând deținerea unei cetățenii străine. Deși legea fundamentală a României nu prevede o interdicție explicită în acest sens, subiectul a ajuns pe agenda Curții Constituționale.

Înainte de ședința CCR, Victor Ponta a anunțat că renunță la cetățenia sârbă. Totodată, el a susținut că nu există nicio barieră legală care să împiedice un cetățean român cu dublă cetățenie să candideze pentru funcția de președinte.

În pofida controversei, Ponta își continuă campania electorală și nu a oferit detalii suplimentare despre perioada în care ar fi avut loc inundațiile sau despre localitățile românești afectate. De asemenea, autoritățile de la acea vreme nu au confirmat, până în prezent, versiunea oferită de fostul premier.

Ce sunt Porțile de Fier și ce rol au în controlul apelor Dunării

Porțile de Fier reprezintă un complex hidroenergetic și de navigație situat pe fluviul Dunărea, la granița dintre România și Serbia, format din două baraje – Porțile de Fier I (finalizat în 1972) și Porțile de Fier II (inaugurat în 1984). Acestea sunt exploatate în comun de România și Serbia, în baza unor acorduri bilaterale, și joacă un rol esențial în producerea de energie electrică, navigație, dar și în controlul nivelului apelor fluviului, mai ales în perioade de viituri.

Debitul Dunării este reglat printr-un sistem de ecluze și porți de scurgere, care pot fi deschise sau închise în funcție de riscurile de inundație pe unul sau altul dintre maluri. Astfel de decizii trebuie luate cu prudență, întrucât deschiderea barajelor în perioade de precipitații abundente poate preveni dezastrul într-o parte a fluviului, dar poate genera inundații în aval sau pe celălalt mal, în funcție de cum se distribuie presiunea apei.

În general, astfel de decizii se iau în colaborare între autoritățile hidrotehnice și instituțiile de protecție civilă ale ambelor țări. Orice intervenție unilaterală, mai ales una de ordin politic, ridică întrebări legate de respectarea procedurilor internaționale și de responsabilitatea față de populațiile afectate.

Declarația lui Victor Ponta aduce pentru prima dată în spațiul public ideea unei intervenții directe de la nivelul guvernului României, într-o decizie care ar fi afectat grav teritoriul național, fără o comunicare transparentă din partea autorităților. Dacă afirmațiile sale sunt confirmate, ele ar reprezenta un precedent extrem de delicat în ceea ce privește gestionarea urgențelor la frontiera Dunării.

Urmărește-ne pe Google News

Google News Google News
Ne găsești și aici: Google Play App Store Facebook

Mai multe pentru tine

🪙 Curs valutar BNR
  • EUR 4.98
  • USD 4.36
  • CHF 5.35
  • GBP 5.73
  • BGN 2.54
  • RUB 0.05
  • MDL 0.26
🌡️ Vremea în România
  • Bucuresti 8°C icon
  • Cluj-Napoca 6°C icon
  • Constanta 7°C icon
  • Iasi 4°C icon
  • Brasov 4°C icon
  • Timisoara 6°C icon
  • Craiova 10°C icon