Cum a fost ucis Sfântul Andrei, ocrotitorul României, și de ce a fost răstignit cu capul în jos pe o cruce de tei în formă de X
Redacția
Descoperiți povestea Sfântului Apostol Andrei, fratele lui Petru și unul dintre cei mai apropiați ucenici ai lui Iisus Hristos. Aflați cum a răspuns el chemării lui Iisus de a deveni pescar de oameni și cum a fost martirizat pentru credința sa, dar și moștenirea sa spirituală în diferite țări și orașe.
Sfântul Apostol Andrei: o viață și o chemare de la Iisus
Sfântul Apostol Andrei a fost unul dintre cei mai apropiați ucenici ai lui Iisus Hristos și unul dintre cei doisprezece apostoli aleși de către Mântuitorul. Conform textelor biblice, el a fost fratele Sfântului Petru și provenea dintr-o familie de pescari din Betsaida, o localitate de pe țărmul Lacului Ghenizaret, situată în provincia Galileea din nordul Palestinei, care se afla sub ocupație romană.
Tatăl lor, Iona, i-a învățat ocupația de pescari, iar ei și-au păstrat această meserie. Andrei și Petru aveau o casă în Capernaum, în apropiere de locul lor de baștină. Viața lor simplă și muncitoare avea să fie schimbată pentru totdeauna de o întâlnire cu Iisus Hristos.
Întâlnirea cu Iisus și chemarea la Apostolat
Potrivit tradiției, Sfântul Andrei a fost unul dintre ucenicii Sfântului Ioan Botezătorul și a auzit cuvintele lui Ioan la botezul lui Iisus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.” Andrei a fost profund marcat de această predică, care l-a determinat să-L urmeze pe Iisus.
Bucuria și entuziasmul de a-L întâlni pe Mântuitor l-au făcut pe Andrei să meargă imediat să-i spună fratelui său, Simon Petru, despre descoperirea sa. El i-a spus că l-a găsit pe Mesia, adică Hristosul mult așteptat de poporul iudeilor, și l-a convins să-L urmeze și el pe Iisus.
Chemarea la Apostolat
Întâlnirea decisivă a lui Andrei cu Iisus și chemarea sa la apostolat sunt relatate în Evanghelia după Matei și Evanghelia după Marcu. În momentul când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut cei doi frați, Simon numit Petru și Andrei, aruncându-și mrejele în mare, deoarece erau pescari. Atunci, Iisus le-a spus: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni.” Fără ezitare, Andrei și Petru au lăsat imediat mrejele și au mers după Mântuitor.
Această întâmplare relevă profunzimea angajamentului lui Andrei față de Iisus și dorința sa de a urma o chemare spirituală mai mare, renunțând la ocupația sa de pescar pentru a deveni un "pescar de oameni" în slujba Împărăției lui Dumnezeu.
Andrei, pescarul de suflete
Viața Sfântului Apostol Andrei se caracterizează prin devotamentul său profund față de credința creștină și misiunea de a propovădui cuvântul lui Iisus Hristos. El a fost martor la botezul lui Iisus și a fost una dintre primele persoane care au crezut în Mesia. Această credință i-a dat curajul de a deveni un apostol dedicat și un propovăduitor al creștinismului în lumea antică.
Preotul și jurnalistul Paul Palencsar explică faptul că "munca duhovnicească, de a pescui sufletele oamenilor pentru Împărăția lui Dumnezeu, începe cu banala osteneală cotidiană."
Andrei era un om de acțiune, care nu se temea de eforturi și care și-a adus calitățile de pescar în slujba misiunii sale spirituale. El a înțeles că adevărata muncă duhovnicească presupune renunțarea la sine și dedicarea totală lui Dumnezeu și oamenilor.
Martiriul Sfântului Apostol Andrei
Viața misionară a Sfântului Apostol Andrei a dus la întemeierea comunităților creștine în diverse părți ale lumii, dar și la persecuții și suferințe. Momentul său de martiriu a avut loc în cetatea Patras din Ahaia, în Grecia de astăzi.
Conform tradiției, Sfântul Andrei a convertit mulți oameni, inclusiv pe Maximila, sora proconsulului Egeas al Ahaiei. Acest lucru l-a adus în atenția autorităților romane, iar din porunca proconsulului Egeas, Sfântul Apostol Andrei a fost supus torturii și a fost răstignit pe o cruce din tei, în formă de X. Se spune că a supraviețuit acolo timp de două zile, continuând să predice în ciuda suferințelor sale, scrie Europa Liberă.
Sfântul Andrei a sfârșit martiric la Patras, însă data exactă a martiriului său rămâne necunoscută. Există divergențe între cercetători în ceea ce privește momentul în care a avut loc moartea apostolului. Unii susțin că Sfântul Andrei a fost martirizat în timpul persecuției conduse de împăratul Nero, în perioada cuprinsă între anii 64 și 67, în timp ce alții plasează acest eveniment în vremea persecuțiilor lui Domițian, care a domnit între anii 81 și 96.
Conform legendei, Sfântul Andrei a considerat că nu este vrednic să fie răstignit într-o manieră similară cu cea în care Iisus Hristos a murit. Acesta s-a rugat celor care îl răstigniseră să îi confecționeze o cruce diferită, cu forma literei X, ca simbol al umilinței, suferinței și martiriului său.
Sfântul Apostol Andrei: creștinătorul poporului român și ocrotitorul înțelept
Pe 30 noiembrie, România sărbătorește pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul țării noastre, cunoscut și ca "Cel Întâi Chemat". El a răspuns chemării lui Hristos și a propovăduit Evanghelia în teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, devenind astfel creștinătorul poporului român.
Numele său, de origine grecească, se traduce prin "bărbăție" și "îndrăzneală". El a avut privilegiul de a fi ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul și a devenit unul dintre cei mai apropiați ucenici ai lui Iisus Hristos.
Tradiția bisericii relatează că Sfântul Apostol Andrei a primit misiunea de a propovădui Evanghelia neamurilor printr-o tragere la sorți în care toți apostolii au participat. El a fost desemnat să propovăduiască Evanghelia în Bitinia, Bizantia, Tracia, Macedonia și teritoriile din jurul Mării Negre, inclusiv Dobrogea și până la Dunăre și Sciția (Crimeea).
Un aspect deosebit de important este că Sfântul Apostol Andrei este considerat a fi primul care a adus Evanghelia geto-dacilor, între Dunăre și Marea Neagră, și astfel a devenit creștinătorul poporului român.
Sfântul Apostol Andrei este unul dintre sfinții ocrotitori ai României, recunoscut pentru contribuția sa la răspândirea creștinismului în aceste părți ale lumii. Misiunea sa de a aduce Evanghelia și credința în Hristos printre strămoșii noștri a fost un moment crucial în istoria religioasă a României.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca ziua de 30 noiembrie să fie trecută în calendarul bisericesc ca zi națională bisericească, pentru a cinsti Sfântul Apostol Andrei ca ocrotitor al țării noastre.
Moaștele Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea
Sfântul Apostol Andrei a avut o prezență semnificativă în Dobrogea, iar acest fapt este atestat de cercetători și tradiția locală. Se spune că apostolul a poposit în satul Cuzgun din Dobrogea în jurul anului 46 d.Hr., pe teritoriul dregătorilor Cutusun și Dura. Aproape de acea așezare se găsesc două peșteri care au servit ca locuri de odihnă pentru Sfântul Andrei și însoțitorii săi.
Una dintre peșteri a fost ulterior transformată în biserică, iar astăzi este considerată ca fiind prima biserică de pe teritoriul României. Mii de credincioși vin în această zonă pentru a cinsti memoria Sfântului Apostol Andrei și pentru a se ruga în locul unde el a predicat Evanghelia.
Sfântul Apostol Andrei rămâne un model de credință, devotament și sacrificiu pentru creștinii de astăzi. Viața sa și răspunsul său la chemarea lui Hristos ne învață că întâlnirea cu Dumnezeu poate schimba radical cursul vieții noastre.
Apostolul Andrei ne amintește că slujirea și iubirea Dumnezeu încep cu smerenia și dragostea față de cei din jur. El ne încurajează să răspundem chemării noastre spirituale cu inimi deschise și să fim pregătiți să renunțăm la lucrurile materiale în favoarea lucrurilor spirituale.
Viața și moștenirea Sfântului Apostol Andrei continuă să inspire și să ghideze credincioșii de-a lungul secolelor. El a fost unul dintre primii care au adus lumina credinței creștine în aceste meleaguri, iar cinstirea sa ca ocrotitor al României este un semn al recunoștinței noastre pentru misiunea sa și pentru învățăturile sale spirituale. Sfântul Apostol Andrei rămâne o figură venerată și un exemplu de urmat în credința creștină.
Capul Sfântului Apostol Andrei reprezintă una dintre cele mai sacre relicve ale Bisericii Ortodoxe. Fruntea sfântului este cu grijă păstrată în Schitul Sfântul Apostol Andrei, aflat în Sfântul Munte Athos, în timp ce restul capului este adorat în Catedrala Sfântul Andrei din orașul Patras, situat în Peninsula Peloponez, Grecia. Sfântul Andrei este celebrat de două ori pe an: pe 30 noiembrie (cu prilejul martiriului său) și pe 26 septembrie (oferirea cinstitelor moaște).
Capul Sfântului Andrei, care se găsește în orașul Patras, a fost pentru prima dată adus în România în anul 1996, cu ocazia sărbătoririi Sfintei Cuvioase Parascheva, și a fost înălțat în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Cu o altă ocazie semnificativă, hramul Catedralei Patriarhale din București, care a avut loc în perioada 24-28 octombrie 2011, Moaștelor Sfântului Apostol Andrei au fost readuse în țara noastră și au fost așezate lângă racla cu Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie, bucurând inimile credincioșilor.
