Cu câți bani vor fi plătiți românii lunar dacă se oferă să facă stagiu militar patru luni. La final vor primi și un bonus uriaș

Guvernul a aprobat proiectul care introduce stagiul militar voluntar de patru luni pentru românii cu vârste între 18 și 35 de ani. Participanții vor beneficia de cazare, hrană, echipament, asistență medicală și o indemnizație lunară consistentă, iar la final vor primi și un bonus echivalent cu trei salarii medii brute.

Românii cu vârste între 18 și 35 de ani, care nu au mai făcut serviciul militar obligatoriu sau nu se află deja în rezervă, vor putea participa la un program de pregătire militară voluntară, cu durata de patru luni. Proiectul de lege aflat pe masa Guvernului și aprobat deja în ședință prevede un cadru modernizat de pregătire a populației pentru apărare, prin modificarea Legii nr. 446/2006.

Scopul acestui program este consolidarea rezervei operaționale a Armatei Române. În prezent, mare parte dintre rezerviști sunt persoane aflate la vârste înaintate, iar prin introducerea acestei măsuri, Ministerul Apărării Naționale vizează atragerea tinerilor care să poată completa structurile militare în caz de nevoie.

Participarea la acest stagiu de patru luni nu presupune doar pregătire și instruire militară, ci și o serie de beneficii pentru cei care aleg să se înroleze voluntar.

• Cazare gratuită în unitățile militare pe toată perioada stagiului;
• Hrană și echipament asigurate de stat;
• Asistență medicală și medicamente gratuite;
• Indemnizație lunară pe toată durata celor patru luni;
• Un bonus financiar la final, echivalent cu trei salarii medii brute pe economie.

Astfel, voluntarii nu vor suporta cheltuieli pentru traiul zilnic în timpul stagiului, iar în plus vor beneficia de o plată lunară și de un stimulent financiar important la finalul perioadei de pregătire.

Una dintre întrebările principale care au apărut imediat după anunțarea proiectului este legată de sumele concrete de bani pe care tinerii le vor primi lunar.

Potrivit informațiilor publicate de presă, indemnizația lunară va fi similară cu cea a militarilor în termen. Estimările arată că aceasta ar putea fi în jur de 4.000 – 5.000 de lei brut pe lună, însă suma exactă va fi stabilită în normele de aplicare și în funcție de bugetul Ministerului Apărării.

Deși încă nu există o cifră oficială fixă, toate sursele converg spre ideea că plata lunară va fi suficient de atractivă pentru a încuraja participarea. Unii analiști subliniază că statul încearcă să creeze un pachet financiar competitiv pentru a atrage tineri care, altfel, nu ar fi interesați să se înroleze.

Pe lângă banii primiți lunar, participanții vor încasa la finalul perioadei de pregătire un bonus echivalent cu trei salarii medii brute pe economie.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, salariul mediu brut în România este de peste 9.000 de lei. Astfel, trei salarii brute echivalează cu o sumă de aproximativ 27.000 de lei.

Alte surse din presă au vorbit și despre o valoare netă estimată de aproximativ 12.000 – 13.000 de lei, ceea ce arată că bonusul va depinde de modul în care se aplică taxele și impozitele.

Cert este că, la finalul celor patru luni, un voluntar va primi această sumă suplimentară, ceea ce face ca venitul total acumulat să fie semnificativ.

Dacă luăm în calcul o indemnizație medie de 4.500 lei pe lună și o perioadă de patru luni, un voluntar ar putea primi aproximativ 18.000 lei în această perioadă. La aceasta se adaugă bonusul de circa 27.000 lei, ceea ce duce totalul la aproximativ 45.000 lei.

Conversia în euro arată că, pentru patru luni de pregătire militară, suma totală poate depăși 9.000 de euro. Chiar dacă estimările variază între 6.000 și 9.000 de euro, în funcție de calculul brut/net, pachetul financiar rămâne considerabil.

Acesta este unul dintre motivele pentru care analiștii consideră că proiectul are mari șanse să atragă un număr important de voluntari, mai ales în rândul tinerilor care caută experiențe noi sau venituri suplimentare într-o perioadă scurtă.

După cele patru luni de pregătire, voluntarii nu vor rămâne militari activi, dar vor fi incluși în rezerva operațională a Armatei Române.

Acest lucru înseamnă că, în cazul unei mobilizări sau al unei situații excepționale, ei vor putea fi chemați să îndeplinească atribuții militare. Totuși, participarea lor ulterioară va fi reglementată prin norme clare, iar în mod obișnuit vor reveni la viața civilă.

Pe lângă experiența dobândită, aceștia vor rămâne cu un certificat de pregătire militară, care le poate fi util și dacă decid ulterior să urmeze o carieră în armată.

Guvernul și Ministerul Apărării au motivat introducerea acestui stagiu militar voluntar prin nevoia de a moderniza rezervele armatei. România se confruntă cu un deficit de personal în rezervă, iar majoritatea celor care au făcut armata obligatorie în trecut se apropie de vârsta retragerii.

Prin acest program, statul dorește să ofere tinerilor o modalitate de a contribui la apărarea națională, dar și de a primi o compensație financiară atractivă. Contextul geopolitic actual, cu conflicte în apropierea granițelor României, a grăbit adoptarea unor măsuri de întărire a capacității de apărare.

Reacțiile în spațiul public au fost împărțite. Mulți tineri consideră că este o oportunitate unică de a experimenta viața militară și de a câștiga o sumă consistentă într-o perioadă scurtă. Alții se întreabă dacă această pregătire de patru luni este suficientă pentru a crea o rezervă eficientă și cât de mari vor fi obligațiile ulterioare pentru cei care acceptă.

Există și critici legate de costurile pe care statul le va suporta pentru acest program, într-un moment în care bugetul este deja sub presiune. Totuși, oficialii guvernamentali subliniază că investiția este necesară și că securitatea națională trebuie tratată ca o prioritate absolută.

„Astăzi am aprobat în şedinţa de guvern cele două proiecte care au reluat parcursul de avizare interministerial odată cu schimbarea guvernului. Sunt nişte proiecte de care se vorbeşte mai bine de doi ani de zile, nişte proiecte la care s-a lucrat mult între instituţiile care au responsabilităţi în area apărării naţionale, în sistemul naţional de siguranţă şi în sistemul naţional de apărare”, a anunţat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa de Guvern, care a specificat că ambele proiecte merg către Parlament.