Boicotul lui Călin Georgescu, între strategie electorală și eșec anticipat. De ce nu va avea succes modelul croat
Boicotul supermarketurilor propus de Călin Georgescu reprezintă mai degrabă o strategie electorală decât un demers eficient, consideră expertul în comunicare Radu Delicote. Acțiunea, inspirată dintr-un protest similar organizat în Croația, nu pare să aibă premisele necesare pentru a obține aceleași rezultate. Totuși, ar putea fi un punct de plecare pentru o intervenție a autorităților în domeniul prețurilor.
Ideea unui boicot împotriva marilor lanțuri comerciale nu este nouă. În Croația, o inițiativă lansată de o asociație pentru protecția consumatorilor a declanșat o acțiune de amploare împotriva creșterii nejustificate a prețurilor la produsele alimentare.
Totul a pornit de la indignarea unor consumatori față de scumpirea cărnii de miel cu peste 40%, fără o explicație clară. Protestul s-a transformat rapid într-un boicot organizat al supermarketurilor, pe fondul nemulțumirilor legate de prețurile ridicate, similare celor din state cu venituri mult mai mari, precum Germania sau Franța.
Diferențele esențiale dintre boicotul croat și inițiativa lui Georgescu
Spre deosebire de inițiativa lui Călin Georgescu, protestul croat nu a avut o componentă politică. Organizatorii au refuzat să se asocieze cu orice partid sau lider politic, subliniind că obiectivul lor este obținerea unor măsuri concrete pentru controlul prețurilor, nu capitalizarea electorală.
Mesajul transmis de aceștia a fost clar: „Nu este acceptabil să ne asociem cu politicienii. Așteptăm măsuri concrete din partea ministrului pentru a combate prețurile enorme și inflația ridicată, și nu un apel la boicot.”
Efectele acțiunii din Croația au fost vizibile rapid. Tranzacțiile din supermarketuri au scăzut cu 44%, iar vânzările totale s-au redus cu 53%, conform autorităților fiscale locale. Sub presiunea protestului, marile lanțuri de magazine au reacționat imediat.
Kaufland Croația a anunțat reduceri de prețuri pentru peste 1.000 de produse, iar retailerul Konzum a investit un milion de euro pentru a micșora prețurile la 250 de articole esențiale. În plus, Ministerul Economiei a extins lista produselor cu prețuri plafonate pentru a tempera scumpirile.
În România, însă, contextul diferă. Pe lângă lipsa unei structuri clare de organizare a consumatorilor, inițiativa lui Georgescu vine într-un an electoral, ceea ce ridică întrebări privind scopul real al acestui demers.
Spre deosebire de Croația, unde boicotul a fost susținut de o comunitate de consumatori afectați direct, în România nu există încă o mobilizare similară. Totodată, fără o susținere clară din partea autorităților sau o presiune economică semnificativă, retailerii nu au motive să reacționeze rapid.
Ce ar putea face Guvernul pentru a interveni
Experții consideră că, în locul unui boicot, soluția ar putea veni dintr-o inițiativă guvernamentală menită să reglementeze mai bine prețurile produselor esențiale.
În Croația, statul a intervenit prin plafonarea unor prețuri, iar măsura a avut un impact vizibil asupra costului vieții. Un model similar ar putea fi aplicat și în România, cu condiția ca autoritățile să adopte o strategie coerentă și să colaboreze cu retailerii pentru soluții pe termen lung.
În lipsa unor măsuri concrete, un boicot izolat, fără o bază solidă și fără sprijinul unei comunități largi, are șanse reduse să producă efectele dorite. Inițiativa lui Georgescu, deși inspirată dintr-un caz real, riscă să rămână doar o mișcare cu tentă electorală, fără impact asupra pieței de retail din România.
„Este o mișcare cu caracter emoțional cu final electoral. Realist, așa cum arată astăzi situația în România, nu vom vedea efectele din Croația. Scăderea prețurilor se poate face doar printr-un plan bun de politici economice inițiat de Executiv (scăderea reală, nu speculativă).”, a spus Radu Delicote, consultant internațional, expert în comunicare și analist politic, pentru Adevărul.
