Anatol Șalaru îi cere Maiei Sandu să analizeze retragerea cetățeniei lui Dan Dungaciu. Disputa a pornit de la finanțarea Republicii Moldova

Fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru, îi solicită președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei moldovenești acordate lui Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR. Cererea vine după ce politicianul român a susținut că Bucureștiul ar trebui să oprească finanțările nerambursabile pentru Republica Moldova și să le înlocuiască printr-un fond de investiții. Șalaru îl acuză pe Dungaciu că promovează un discurs favorabil intereselor rusești, acuzație respinsă indirect de acesta prin explicațiile privind proiectul „Fondul Moldova”.

O declarație făcută de Dan Dungaciu pe 15 iulie, în emisiunea lui Marius Tucă, a provocat o dispută politică de ambele părți ale Prutului. Prim-vicepreședintele AUR a afirmat că România, confruntată cu un deficit bugetar ridicat, ar trebui să renunțe la finanțările externe acordate Ucrainei și Republicii Moldova, scrie G4Media.

„Deficitele economice sunt cele care sunt. România oprește orice finanțare externă, că este vorba de Ucraina, că este vorba de Republica Moldova. Republica Moldova se va finanța, din punctul nostru de vedere, doar prin Fondul de Investiții Moldova pe care l-am propus noi”, a declarat Dan Dungaciu.

El a susținut că perioada finanțărilor nerambursabile ar trebui încheiată, iar relația economică dintre București și Chișinău ar trebui reorganizată în jurul unor investiții din care să beneficieze ambele state.

„Nu mai există bani gratis. România trebuie să investească, nu să ofere finanțări nerambursabile”, a afirmat prim-vicepreședintele AUR.

Poziția sa a fost prezentată drept parte a programului politic al formațiunii conduse de George Simion. Declarațiile privind oprirea ajutoarelor pentru Republica Moldova și Ucraina au fost relatate atât în presa din România, cât și în cea de la Chișinău. (Stiri.md)

Anatol Șalaru a reacționat printr-o amplă postare publică, în care a contestat atât argumentele economice invocate de Dungaciu, cât și direcția politică a discursului său.

Fostul ministru consideră greu de înțeles propunerea ca Republica Moldova să fie tratată doar ca o destinație pentru investiții profitabile, în condițiile relației istorice, culturale și strategice dintre cele două state.

„Declarațiile lui Dan Dungaciu despre faptul că Republica Moldova nu ar mai trebui ajutată, ci doar tratată ca o simplă afacere printr-un posibil viitor fond de investiții, din care «ar avea de câștigat» atât Chișinăul, cât și Bucureștiul, sunt greu de înțeles, dat fiind relațiile economice moldo-române”, a transmis Șalaru.

Acesta afirmă că România are investiții străine directe de aproximativ 480 de milioane de euro în Republica Moldova. La această sumă s-ar adăuga capitalul celor peste 1.500 de companii românești care activează peste Prut, estimat la aproximativ 350 de milioane de euro, precum și cele peste 30.000 de locuri de muncă susținute prin aceste afaceri.

În opinia lui Șalaru, sprijinul Bucureștiului nu trebuie însă analizat exclusiv în termenii unui bilanț financiar.

„Republica Moldova trebuie ajutată pentru că este parte a României și, ajutând această bucată românească de pământ, România se ajută pe sine. Republica Moldova nu mai este de mult o problemă externă pentru România, ci una internă, iar securitatea României nu mai începe la Prut, ci la Nistru”, a susținut fostul ministru.

În partea cea mai dură a mesajului său, Anatol Șalaru i-a cerut Maiei Sandu să analizeze situația cetățeniei moldovenești deținute de Dan Dungaciu.

„Poate că este timpul ca președinta Maia Sandu să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu”, a scris politicianul de la Chișinău.

Solicitarea reprezintă, în prezent, o poziție politică exprimată public. Nu există informații potrivit cărora Președinția Republicii Moldova sau autoritățile competente ar fi început o procedură oficială în acest caz.

Retragerea cetățeniei moldovenești nu se poate face exclusiv în urma unei declarații politice. O asemenea măsură presupune constatarea existenței unui temei prevăzut de lege și parcurgerea unei proceduri administrative. În alte cazuri, procedurile au fost inițiate de Agenția Servicii Publice, în urma unor sesizări ale Serviciului de Informații și Securitate, pentru fapte considerate deosebit de grave și prejudiciabile intereselor Republicii Moldova. (G4Media.ro)

Dan Dungaciu a primit cetățenia Republicii Moldova în iulie 2010. Ulterior, a fost numit consilier pentru integrare europeană al lui Mihai Ghimpu, care exercita atunci funcția de președinte interimar al Republicii Moldova.

Acest trecut a fost invocat de Șalaru pentru a pune sub semnul întrebării actuala poziționare politică a prim-vicepreședintelui AUR.

Anatol Șalaru a legat criticile sale și de lansarea unei cărți despre Donald Trump, semnată de Dan Dungaciu și prezentată la Chișinău pe 15 ianuarie 2026.

Fostul ministru a publicat mai multe fotografii despre care afirmă că au fost realizate la eveniment. Potrivit interpretării sale, printre participanți s-ar fi aflat reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse, ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și ai Mișcării Alternativa Națională.

Șalaru a indicat numele lui Oleg Rvacev, prezentat drept atașat al Ambasadei Rusiei și reprezentant al Federației Ruse în Comisia Unificată de Control. Fostul ministru a susținut că funcția deținută de acesta ar indica o legătură cu serviciul rus de informații militare GRU.

De asemenea, el l-a menționat pe Daniil Zaharov, despre care afirmă că îl asistă pe ambasadorul rus Oleg Ozerov în activități desfășurate în Transnistria și Găgăuzia.

La lansare ar mai fi participat Adrian Albu, reprezentant al PSRM, și Gaik Vartanean, deputat al partidului condus de primarul Chișinăului.

Aceste afirmații și interpretări îi aparțin lui Anatol Șalaru. Prezența unor persoane la o lansare de carte nu demonstrează, în sine, existența unei relații politice sau operative între acestea și autorul volumului. Nu a fost prezentată public o dovadă că Dan Dungaciu ar fi implicat în activități pentru serviciile rusești, iar acuzațiile formulate de fostul ministru trebuie tratate ca atare.

„Toate aceste personalități «iubitoare» de România au venit exclusiv la invitația lui Dan Dungaciu”, a afirmat Șalaru. Presa română a relatat acuzațiile privind participarea unor oficiali ruși la eveniment, fără ca acestea să fie urmate, până acum, de anunțarea unei investigații oficiale împotriva liderului AUR. (Antena 3)

După reacțiile provocate de declarațiile sale, Dan Dungaciu a revenit cu precizări privind mecanismul financiar pe care îl propune.

El a afirmat că ideea „Fondului Moldova” nu este nouă, fiind lansată împreună cu Petrișor Peiu în urmă cu mai bine de zece ani și prezentată oficial în 2016. Proiectul a fost ulterior inclus în programul parlamentar al AUR.

Potrivit lui Dungaciu, fondul ar urma să reglementeze mai transparent relația economică dintre România și Republica Moldova.

„Fondul Moldova este mecanismul care trebuie să reglementeze relația economică dintre cele două maluri ale Prutului, pentru a elimina circuitul sulfuros al banilor dintre București și Chișinău și pentru ca această relație să fie una cu adevărat transparentă din punct de vedere financiar”, a susținut politicianul.

Dungaciu a criticat și actuala guvernare proeuropeană de la Chișinău, pe care o acuză că ar fi îndepărtat o parte a opiniei publice din România de cauza Republicii Moldova.

El a invocat inclusiv disputa privind retrocedarea fostului Seminar Teologic din perioada interbelică, imobil în care funcționează în prezent o parte a Bibliotecii Naționale din Chișinău. În opinia sa, blocarea proiectului ar fi transmis un mesaj negativ românilor care privesc relația dintre cele două state într-o cheie identitară.

În același timp, prim-vicepreședintele AUR a afirmat că România rămâne principalul sprijin al Republicii Moldova în situațiile-limită.

„România este ceea ce rămâne Republicii Moldova atunci când i se ia totul”, a declarat Dungaciu, cerând autorităților de la Chișinău să nu deterioreze relația cu populația din dreapta Prutului.

Conflictul dintre Anatol Șalaru și Dan Dungaciu depășește tema strictă a finanțărilor nerambursabile. În centrul disputei se află două viziuni diferite asupra relației dintre România și Republica Moldova.

Șalaru consideră că sprijinul acordat Chișinăului reprezintă o investiție în securitatea României și în apropierea politică dintre cele două state, mai ales într-un moment în care războiul din Ucraina și influența Rusiei mențin Republica Moldova într-o situație vulnerabilă.

Dungaciu susține, în schimb, că relația financiară trebuie reorganizată, iar transferurile nerambursabile înlocuite prin investiții controlate și transparente. El respinge ideea abandonării Republicii Moldova, dar consideră că actualul model de sprijin nu mai poate continua în aceeași formă.

Anatol Șalaru, fost ministru al Transporturilor între 2009 și 2013 și al Apărării între 2015 și 2016, este cunoscut pentru pozițiile sale pro-românești, pro-NATO și pentru susținerea reunificării Republicii Moldova cu România. A fost demis de la conducerea Ministerului Apărării după un conflict cu fostul președinte prorus Igor Dodon.

Apelul său privind retragerea cetățeniei lui Dan Dungaciu introduce însă în această dispută o temă cu implicații juridice și politice majore. Până la o eventuală reacție a instituțiilor de la Chișinău, solicitarea rămâne o declarație politică, iar acuzațiile privind presupusele legături proruse ale liderului AUR nu au fost confirmate printr-o anchetă oficială.