Adevăratele motive care au stat la baza deciziei CCR de a interzice candidatura lui Călin Georgescu. Judecătorii au decis că politicianul poate candida din nou

Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei prin care a confirmat respingerea candidaturii lui Călin Georgescu pentru funcția de Președinte al României la alegerile din 2025. Decizia a fost luată în urma unui proces amplu, bazat pe respectarea normelor constituționale și a principiilor fundamentale ale dreptului electoral. CCR a respins contestațiile formulate de Georgescu, subliniind că respingerea candidaturii sale se aliniază la reglementările legale.

Elon Musk critică decizia BEC de a respinge candidatura lui Călin Georgescu

Miliardarul Elon Musk a reacţionat la decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din România. Musk a calificat hotărârea drept “o nebunie” într-o postare pe platforma sa de socializare. George Simion nu mai recunoaște nimic după ce a declarat că politicienii de la guvernare trebuie „jupuiți de vii în piața publică”. Potra și-a îndemnat și el mercenarii să facă Revoluție VIDEOLiderul AUR, George Simion, a declarat că este șoc

În motivarea deciziei sale, Curtea Constituțională a subliniat că hotărârea Biroului Electoral Central (BEC) din 9 martie 2025, prin care a fost respinsă candidatura lui Călin Georgescu, respectă cadrul constituțional și legal aplicabil în acest proces. Astfel, CCR a respins contestațiile formulate de Georgescu, considerând că BEC a aplicat corect normele legale.

Judecătorii CCR au explicat că BEC a avut competența de a analiza și de a aplica normele constituționale și prevederile Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024, care reglementează condițiile de eligibilitate. Aceasta a fost aplicată în cazul candidaturii lui Călin Georgescu, în acord cu jurisprudența anterioară a Curții. BEC a avut obligația de a verifica respectarea acestor norme, iar faptul că Georgescu nu îndeplinea condițiile de eligibilitate a fost concluzia la care s-a ajuns după analizarea candidaturii sale.

Judecătorii Curții Constituționale au precizat că interdicția aplicată de BEC lui Călin Georgescu nu are efecte pe termen lung și se aplică doar în contextul alegerilor din 2025.

Curtea a explicat că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din 2025 se desfășoară în baza Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, iar aceste alegeri sunt reglementate într-un cadru specific, diferit față de cel din 2024, anul în care alegerile au fost anulate. Astfel, interdicția nu afectează viitoarele alegeri prezidențiale, iar Georgescu ar putea să își depună candidatura într-un alt context electoral.

Curtea Constituțională a examinat și analizat cinci critici majore formulate de Călin Georgescu în contestațiile sale. Aceste critici au fost legate de presupuse încălcări procedurale, competența BEC de a evalua eligibilitatea și eventuale încălcări ale dreptului de apărare.

• Încălcarea normelor procedurale: Curtea a concluzionat că aspectele invocate privind procedura de respingere a candidaturii nu sunt esențiale pentru validitatea formală a deciziei BEC și nu intră în sfera competenței Curții Constituționale.
• Competența BEC: CCR a confirmat competența exclusivă a BEC de a analiza candidaturile în cadrul acestui proces electoral. Conform Hotărârii nr. 32/2024, BEC a avut responsabilitatea de a evalua îndeplinirea condițiilor de eligibilitate ale candidaților, iar această evaluare a fost realizată în conformitate cu reglementările legale.
• Raționamentele BEC: Curtea a subliniat că BEC a aplicat un raționament propriu în evaluarea candidaturii lui Georgescu, bazându-se pe încălcarea legislației electorale din 2024. Decizia BEC de a respinge candidatura sa a fost susținută de neregulile constatate în campania electorală din 2024, inclusiv de distorsionarea rezultatului alegerilor, fapt care a condus la anularea acestora.
• Efectele excluziunii din procesul electoral: Curtea a afirmat că excluderea unui candidat din procesul electoral nu are efecte permanente și nu duce la sancționarea acestuia pe termen lung. Evaluarea respectării principiilor constituționale se face de la caz la caz și este raportată la contextul fiecărei campanii electorale.
• Dreptul de apărare: În ceea ce privește dreptul de apărare, Curtea a explicat că procedura administrativă în fața BEC nu este de natură litigioasă și nu presupune judecarea unui caz de către o instanță de judecată. Contestațiile împotriva deciziilor BEC se soluționează exclusiv în fața Curții Constituționale, iar procedura nu este publică, însă persoanele interesate pot depune puncte de vedere în scris.

Hotărârea CCR privind contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 - (PDF)

Cine sunt cei nouă magistrați de la Curtea Constituțională care hotărăsc soarta României

Componența Curții Constituționale a României (CCR) este formată din nouă judecători numiți de către trei autorități: Președintele României, Senatul și Camera Deputaților, fiecare desemnând câte trei judecători. În noiembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a fost în centrul atenției din cauza controverselor legate de alegerile prezidențiale. Judecătorii CCR au solicitat renumărarea tuturor voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale, o decizie fără precedent, motivată de

Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a făcut o declarație referitoare la criticile adresate activității instituției. Acesta a subliniat că orice formă de justiție este supusă criticilor, iar pluralismul politic și al opiniilor face parte din principiile fundamentale ale ordinii constituționale din România. Enache a reafirmat că deciziile Curții Constituționale sunt menite să protejeze ordinea constituțională, iar criticile care apar sunt o dovadă a funcționării democrației și a pluralismului.

Curtea Constituțională a clarificat, astfel, că respingerea candidaturii lui Călin Georgescu se aliniază la reglementările și principiile constituționale, fără a avea efecte pe termen lung asupra dreptului său de a se prezenta la viitoarele alegeri. Decizia BEC a fost considerată corectă, iar procesul electoral a fost reglementat în conformitate cu principiile constituționale și legale ale statului român.

Traian Băsescu, despre Călin Georgescu și implicațiile politice, alegerile prezidențiale și contextul internațional: „Trebuie lăsat să candideze”

Traian Băsescu critică candidatura lui Călin Georgescu în perspectiva alegerilor prezidențiale. Fostul președinte susține că politicianul ar trebui să fie lăsat să candideze. Politicianul a comentat și implicarea României în războiul din Ucraina. Ambasadele mai multor state europene susțin democrația din România în contextul anchetei asupra lui Călin GeorgescuFranța, Germania, Spania și Olanda și-au exprimat sprijinul pentru statul de drept din România, în urma investigațiilor care-l vizează pe

Ambasadele mai multor state europene susțin democrația din România în contextul anchetei asupra lui Călin Georgescu

Franța, Germania, Spania și Olanda și-au exprimat sprijinul pentru statul de drept din România, în urma investigațiilor care-l vizează pe Călin Georgescu. Mesajele de solidaritate au fost transmise pe platforma X. Ambasadele Franței, Germaniei, Spaniei și Olandei la București au transmis joi mesaje publice în care și-au exprimat încrederea în democrația din România și în respectarea principiilor statului de drept. Reprezentanții diplomatici au postat declarațiile pe platforma X, în contextul in

Elena Lasconi: „Alegerile prezidențiale au fost anulate din cauza mea, nu a lui Călin Georgescu” VIDEO

Elena Lasconi a declarat în cadrul emisiunii „Prim Plan” de la TVR Info că anularea alegerilor prezidențiale nu ar fi avut legătură cu Călin Georgescu, așa cum s-a speculat, ci cu propria sa candidatură. Președinta USR, a respins categoric teoria potrivit căreia autoritățile ar fi luat această decizie din teama că Georgescu ar fi putut câștiga scrutinul. În schimb, Lasconi l-a descris pe acesta drept un „om al sistemului”, sugerând că ar fi fost controlat din umbră de structuri vechi de putere.