Vârsta precoce la care tot mai mulți bărbați din România ajung să facă infarct

În România, infarctul miocardic apare frecvent la bărbați în jurul vârstei de 40 de ani. Dr. Diana Anefi (Matei), medic specialist cardiologie, explică mecanismele, factorii de risc și metodele prin care bărbații pot reduce riscul de evenimente cardiovasculare severe.

Bărbații aparent sănătoși și activi ajung tot mai des în unitățile de primiri urgențe cu infarct miocardic în jurul vârstei de 40-50 de ani.

Potrivit Dr. Diana Anefi (Matei), acest fenomen nu are legătură doar cu stilul fizic sau forma fizică vizibilă, ci cu un cumul de factori invizibili care cresc riscul cardiovascular. Alimentația, stresul cronic, lipsa somnului și obiceiurile cotidiene contribuie la dezvoltarea bolilor de inimă chiar înainte de a apărea simptome evidente.

„Aici există un risc real, el provine din faptul că de multe ori mai ales bărbații tineri tind să se simtă indestructibili. Au avut poate tensiunea mai mare, dar dacă nu-i doare capul și nu-i supără nimic, atunci cred că pot s-o ignore. La fel se întâmplă și cu colesterolul. Știu ei că la un moment dat a fost mai mare, dar nu au vrut să ia statine, că au auzit ei că fac rău la ficat. Sunt tot felul de vorbe „din popor” care într-un final conduc la creșterea riscului cardio-vascular chiar și la pacienții aceștia tineri. Iar 40 de ani a devenit din păcate deja o vârstă medie în România pentru infarct. Am văzut din ce în ce mai multe infarcte la vârste tinere, mai ales la bărbați fumători. Pe acesta l-aș numi un grup de risc particular”, explică medicul.

Tensiunea arterială crescută și colesterolul ridicat sunt adesea ignorate de bărbați tineri. Factorii de risc se potențează reciproc și cresc exponențial riscul de infarct. Stilul de viață, fumatul, consumul de alcool, alimentația procesată și obezitatea abdominală se află printre elementele care contribuie la evenimentele cardiovasculare precoce.

Stresul cronic, alimentația proastă și lipsa somnului generează inflamație de nivel scăzut, dar persistentă, care afectează sistemul cardiovascular pe termen lung.

„Dacă ne-am referi doar la „grăsimi din alimentație”, ar însemna să simplificăm foarte mult problema. De fapt, toate bolile acestea cardio-vasculare, atât ateroscleroza, cât și insuficiența cardiac, demența, diabetul, etcetera, toate se leagă de acest sindrom metabolic. Adică un cumul de factori care sunt, pe de o parte, grăsimi cresute, dar pe de altă parte și această inflamație cronică. Aceasta se asociază și cu fumatul, și cu consumul de alcool, și cu consumul de alimente ultra-procesate.”

„Americanii au făcut inclusiv un scor de risc al inflamației, pentru a ajuta pacienții să selecteze alimente care să scadă inflamația asta cronică, de care tot vorbim. Iar aceste alimente, care sunt anti-inflamatorii, sunt cele clasice din dieta mediteraneeană. Fructe, legume, fibre, carne de pește sunt de partea bună, iar de cealaltă parte, alimentele pro-inflamatorii sunt cele foarte procesate, cu zahăr, pâine albă, carne roșie…”

Inflamația cronică, chiar la valori relativ scăzute ale markerilor inflamatori, afectează organismul pe termen lung. „Răspunsul nu e unul simplu. Pentru că există și grăsimi bune, cum ar fi cele din peștele gras, tip somon, cele din ulei de măsline sau din avocado și așa mai departe. Deci aș zice că, dacă ținem cont de acest aspect, grăsimile câștigă. Pentru că dulciurile nu sunt niciodată bune. Zahărul procesat, zahărul adăugat, prăjiturile, astea clar nu au niciun fel de beneficiu. Zahărul din fructe e cu totul altceva, dar acesta e de alt tip. Adică nu zahăr procesat.”

Obezitatea abdominală, denumită „burtă de bere”, face parte din sindromul metabolic și indică risc crescut de infarct: „Este pur și simplu un factor de risc și e modul corpului de a ne arăta că deja lucrurile nu mai sunt cum trebuie și ar cam trebui să acționăm. Corpul ne dă semne, trebuie doar să-l ascultăm.”

Tulburările de somn și stresul cronic contribuie la inflamație și la riscul cardiovascular. „Nivelul ridicat al cortizolului zilnic, care e provocat și de stres, contribuie și el la menținerea inflamației în corp și implicit la riscul cardio-vascular. Important e cum gestionăm stresul.” Somnul neregulat afectează somnul profund, iar organismul este influențat negativ chiar dacă durata totală este apropiată de 7-8 ore.

Topul factorilor de risc pentru România include: fumatul, alimentația procesată și bogată în grăsimi rele, sedentarismul, stresul și lipsa somnului. Aceștia se combină și cresc exponențial riscul de infarct.

Cafeaua poate reduce inflamația cronică și riscul de aritmii, fiind permisă până la 3-4 cafele pe zi, cu condiția să nu fie asociată cu fumatul. Activitatea fizică moderată zilnic, chiar și plimbări rapide sau grădinărit, este recomandată. Sportul intens de 1-2 ori pe săptămână nu compensează sedentarismul zilnic.

Oboseala neobișnuită, dificultatea de a urca scările, durerea toracică la efort sau la supărare trebuie investigate. „Am avut pacienți care descriau o durere pe care ei au considerat-o legată de alimentație. Dar totuși apărea mai degrabă la supărare, la efort și atunci cumva au ajuns la cardiolog.”

Bărbații peste 40 de ani pot monitoriza riscul prin evaluări complete: hemogramă, funcții renală și hepatică, funcția tiroidiană, colesterol total și componentele sale, trigliceride și markeri inflamatori. Gestionarea timpurie a factorilor de risc reduce șansele de infarct chiar înainte de apariția simptomelor evidente.