Românii, speriați de creșterea fulgerătoare a prețurilor. 2026, anul scumpirilor: ce spun cifrele

În România, majoritatea consumatorilor se pregătesc pentru o accelerare a creșterii prețurilor la alimente în 2026. Un sondaj realizat de ING arată că 73% dintre români se așteaptă ca prețurile la produse alimentare și băuturi non-alcoolice să crească mai rapid în următoarele 12 luni. Datele arată impactul inflației de 6,8% din 2025 și ponderea ridicată a cheltuielilor cu alimentele în bugetele românilor, care este de 23,1%.

În ciuda prognozelor Băncii Centrale Europene, care estimează o temperare a inflației alimentare până la sfârșitul lui 2026, românii rămân îngrijorați de creșterea continuă a prețurilor la alimente.

Sentimentul consumatorilor arată că presiunea asupra bugetelor gospodăriilor încă se resimte puternic, mai ales în țările în care alimentele reprezintă o parte semnificativă din cheltuieli.

Sondajul ING Consumer Research, realizat în șase țări europene — Germania, Spania, Țările de Jos, Belgia, Polonia și România — a arătat că românii sunt printre cei mai preocupați de scumpirea alimentelor.

Dintre cei aproximativ 1.000 de respondenți din România, 73% au declarat că se așteaptă ca prețurile la alimente și băuturi non-alcoolice să crească mai rapid în următoarele 12 luni. Acest procent este cel mai ridicat din grupul analizat, depășind Belgia (66%) și Țările de Jos (64%).

ING economist Thijs Geijer a explicat că acest nivel ridicat de așteptare reflectă faptul că multe gospodării resimt efectele inflației alimentare recente și se pregătesc mental pentru scumpiri continue. „Este un semn că mulți consumatori se așteaptă la o inflație chiar mai mare și trebuie să vadă o perioadă mai lungă de moderare a prețurilor înainte ca așteptările lor să se schimbe”, a spus Geijer.

În România, inflația alimentară a fost de 6,8% în 2025, mult peste media generală din UE, iar alimentele reprezintă 23,1% din bugetul mediu al unei gospodării. Această combinație face ca percepția asupra scumpirilor să fie mai acută în comparație cu alte state europene.

În Belgia și Țările de Jos, aproximativ două treimi dintre respondenți se așteaptă la creșteri rapide ale prețurilor alimentelor (66% și respectiv 64%), în timp ce Germania înregistrează 57%. Polonia are un procent mai scăzut, aproape jumătate dintre respondenți (49%) anticipând majorări mai accelerate.

Spania se diferențiază semnificativ, cu doar 39% dintre consumatori care se așteaptă la scumpiri rapide. Explicația constă în creșterea economică de 2,8% în 2025, peste media eurozonei de 1,5%, reducerea prețurilor la energie și temperarea inflației, factori care au menținut încrederea consumatorilor și i-au încurajat să cheltuiască.

Datele Indeed arată, de asemenea, că Spania a înregistrat o creștere de 54% a anunțurilor de angajare față de perioada pre-pandemică. Proiecțiile OECD indică pentru 2026 o creștere a PIB-ului real de 2,2%, sprijinind consumul privat prin creșterea locurilor de muncă și a salariilor reale.

În România, 34% dintre respondenți nu se așteaptă la o creștere a puterii de cumpărare în 2026, procent mai scăzut decât în Germania (53%) sau Belgia (50%).

Peste jumătate dintre spanioli (52%) anticipează o îmbunătățire a puterii de cumpărare, reflectând câștigurile reale în salarii din ultimii ani.

Analiza arată o corelație clară între inflația alimentară și ponderea cheltuielilor pentru alimente în bugetul gospodăriilor: în țările cu alimente mai scumpe și cu o pondere mai mare a acestor cheltuieli, consumatorii simt mai acut impactul inflației.

Aceasta explică de ce România, alături de alte state est-europene și din Balcani, înregistrează niveluri ridicate de preocupare în rândul populației, scrie Euronews, unde puteți urmări și graficele privind evoluția prețurilor alimentelor în Europa, inclusiv situația României.