Ce români ar fi chemați în caz de război. Ce riscă cei care refuză participarea
În cazul unei potențiale situații de război, România se pregătește pentru mobilizare, reluând aplicarea serviciului militar obligatoriu. Rezerviștii, cetățeni cu vârste între 20 și 35 de ani, sunt principala țintă a acestei mobilizări, care aduce cu sine și aspecte legale complexe referitoare la încorporare și refuzul de a servi.
În conformitate cu legislația existentă, Ministerul Apărării Naționale (MApN) deține autoritatea de a mobiliza rezerviștii în caz de război, mobilizare sau asediu. Acest detaliu redevine substanțial odată cu agitațiile și crizele din zone precum Ucraina, generând numeroase discuții și dezbateri pe scena politică și socială românească.
Legea 395, datată de la 16 decembrie 2005, a suspendat serviciul militar obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2007, ultima încorporare a recruților având loc în octombrie 2006 pentru militarii în termen, respectiv în iunie 2006 pentru cei cu termen redus. În ciuda suspendării, condiții specifice permit ridicarea acesteia, astfel că, în situații critice, autoritățile pot opta pentru mobilizarea parțială sau totală a forțelor.
Pe parcursul stării de război și în perioadele de mobilizare sau asediu, MApN are capacitatea și responsabilitatea de a mobiliza rezerviștii. O privire detaliată asupra procesului de mobilizare evidențiază o serie de elemente cheie și etape care au loc, inclusiv obligațiile și responsabilitățile rezerviștilor și consecințele juridice pentru cei care refuză să se conformeze.
Românii înrolați, în caz de război
Militarii rezerviști voluntari, cu vârste între 18 și 55 de ani, care au contracte cu MApN, sunt cei care trebuie să se prezinte inițial la unitățile militare. Cu toate acestea, numărul lor este limitat, deoarece armata română ar trebui să se bazeze pe aproximativ 60.000 de rezerviști "clasici".
Acești rezerviști trebuie să știe la ce unitate să se prezinte în termen de 48 de ore și au atașat un ordin de chemare la livretul lor militar, inclusiv cupoane de transport pentru mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene.
Conform legii, pe durata stării de război și în situații similare, execuția serviciului militar devine obligatorie. Cei încorporabili sunt cetățenii români de sex masculin, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc anumite criterii.
Câteva excepții notabile de la serviciul militar includ cetățenii clasați ca inapți, personalul hirotonit, călugării cu o vechime de cel puțin 2 ani în mănăstire și persoanele cu anumite condamnări sau responsabilități familiale.
Ce riscă cei care refuză înrolarea în caz de război
Este important de subliniat că refuzul încorporării poate fi tratat ca infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Codul Penal. În timp de război sau asediu, refuzul de a merge la război aduce sancțiuni de închisoare între 2 și 7 ani.
Legislația românească prevede și pentru cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar în mod tradițional, oferindu-le opțiunea unui serviciu alternativ, unde nu sunt obligați să poarte armă.
Articolul 432 - Codul Penal - „Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”.
