România trece la ora de iarnă pe 26 octombrie. Când dăm ceasurile înapoi
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 octombrie 2025, România trece oficial la ora de iarnă. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, de la 4:00 la 3:00 dimineața, iar duminica va fi cea mai lungă zi din an. Dar de ce facem această schimbare și cât va mai fi valabil acest sistem în Europa?
România revine la ora de iarnă: ceasurile se dau înapoi pe 26 octombrie 2025
Românii se pregătesc de una dintre cele mai cunoscute tranziții temporale ale anului — trecerea la ora de iarnă. În noaptea de sâmbătă, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie 2025, la ora 04:00 dimineața, ceasurile se dau înapoi cu o oră, revenind astfel la ora 03:00.
Această modificare înseamnă că ziua de duminică, 26 octombrie, va avea 25 de ore, fiind astfel cea mai lungă zi a anului. În practică, oamenii vor dormi o oră în plus, iar de luni vor începe să resimtă schimbarea de ritm cauzată de adaptarea organismului la noul program.
România, la fel ca majoritatea statelor europene, aplică această modificare de două ori pe an — în martie (pentru trecerea la ora de vară) și în octombrie (pentru revenirea la ora de iarnă). Scopul oficial este ajustarea programului de activitate umană în funcție de lumina naturală a zilei, pentru a economisi energie electrică și a valorifica mai bine orele de lumină solară.
Deși schimbarea orei a devenit o tradiție, tot mai multe voci susțin renunțarea la acest sistem, invocând efectele negative asupra sănătății și faptul că economiile energetice sunt, în prezent, minime.
De ce se schimbă ora
Schimbarea orei are o istorie îndelungată și nu a fost gândită inițial pentru confortul oamenilor, ci din rațiuni economice și militare. Ideea aparține lui Benjamin Franklin, care în 1784 a publicat un eseu ironic în ziarul „Journal de Paris”, sugerând că oamenii ar putea economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme vara.
Conceptul a fost pus în practică abia în secolul XX. Prima țară care a introdus ora de vară a fost Germania, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, urmată la scurt timp de Marea Britanie și alte state europene. Scopul era reducerea consumului de cărbune și extinderea orelor de lumină pentru muncă.
România a introdus oficial schimbarea orei în 1917, în timpul războiului, pentru a economisi resursele energetice. După mai multe întreruperi, sistemul a fost reintrodus permanent în 1979 și este aplicat neîntrerupt de atunci.
Astăzi, motivul principal invocat este adaptarea activităților economice la lumina naturală: în lunile de vară, oamenii profită de mai multă lumină seara, iar în lunile de iarnă, de mai multă lumină dimineața.
Totuși, în ultimii ani, mai multe studii au arătat că impactul economic al acestei schimbări este minor, în timp ce efectele asupra organismului pot fi semnificative.
Cum ne afectează schimbarea orei
Trecerea la ora de iarnă este considerată mai puțin solicitantă decât cea de primăvară, deoarece oamenii „câștigă” o oră de somn. Cu toate acestea, corpul uman are nevoie de câteva zile pentru a se adapta la noul ritm.
Medicii atrag atenția că modificarea orei poate afecta somnul, concentrarea și starea generală. Unele persoane pot experimenta oboseală, iritabilitate, dureri de cap sau insomnie. De asemenea, există cercetări care arată că, în primele zile după schimbare, crește ușor riscul de accidente rutiere sau la locul de muncă, din cauza scăderii atenției.
Pe de altă parte, trecerea la ora de iarnă aduce un beneficiu psihologic pentru mulți: ziua de duminică devine mai lungă, iar organismul recuperează o oră de odihnă. Totuși, pe termen lung, apariția întunericului mai devreme poate afecta moralul, mai ales în rândul celor predispuși la tulburări afective sezoniere.
În mediul urban, unde viața se desfășoară adesea până târziu, mulți consideră că ora de iarnă „scurtează” artificial ziua, afectând ritmul natural de activitate.
Cum a ajuns să se schimbe ora în România
România a adoptat pentru prima dată ora de vară în 1917, după modelul Germaniei și al Imperiului Austro-Ungar. Măsura a fost suspendată câțiva ani mai târziu și reintrodusă temporar în perioada interbelică.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, schimbarea orei a fost abandonată pentru o perioadă, fiind reluată definitiv în 1979, când Consiliul de Miniștri al României a decis să reintroducă sistemul pentru a reduce consumul de energie.
Din 1997, România a armonizat calendarul schimbării orei cu cel al Uniunii Europene:
- Ora de vară începe în ultima duminică din martie;
- Ora de iarnă începe în ultima duminică din octombrie.
Astfel, România respectă aceleași reguli ca toate statele membre ale UE, chiar și după momentul 2018, când Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării orei sezoniere.
Va renunța România la schimbarea orei? Decizia este amânată la nivel european
În 2018, Parlamentul European a votat o propunere de eliminare a schimbării orei în toate statele membre, lăsând însă fiecărei țări libertatea de a alege dacă rămâne permanent la ora de vară sau la cea de iarnă.
Inițial, se dorea implementarea acestei decizii din 2021, însă Consiliul Uniunii Europene nu a ajuns la un acord final, iar discuțiile s-au blocat. Motivul: statele membre nu s-au putut pune de acord asupra unei ore unice și au cerut studii suplimentare privind efectele economice și sociale.
România nu a adoptat până acum o poziție oficială fermă. Majoritatea specialiștilor recomandă menținerea orei de iarnă ca standard, deoarece aceasta corespunde cel mai bine fusului geografic natural al țării. Cu toate acestea, fără o decizie comună la nivel european, sistemul actual va rămâne în vigoare cel puțin până în 2030.
Cum te poți adapta mai ușor la trecerea la ora de iarnă
Deși pare o schimbare minoră, diferența de o oră poate afecta ritmul biologic. Iată câteva recomandări ale specialiștilor pentru o tranziție ușoară:
- Culcă-te și trezește-te cu 10-15 minute mai devreme în zilele premergătoare schimbării orei.
- Evită consumul excesiv de cafea și alcool în weekendul respectiv, deoarece acestea perturbă somnul.
- Petrece mai mult timp în aer liber, expunerea la lumină naturală ajută organismul să se sincronizeze cu noul ritm.
- Fă mișcare ușoară – plimbările sau exercițiile fizice dimineața ajută la reglarea ceasului biologic.
- Păstrează un program constant de masă și somn, chiar dacă simți nevoia de odihnă suplimentară.
Specialiștii spun că organismul are nevoie de aproximativ 3-5 zile pentru a se adapta complet la noul orar.
Schimbarea orei este o tradiție veche de peste un secol, născută din necesități economice, dar care astăzi divizează opinia publică. Pentru unii, reprezintă o adaptare logică la ciclul naturii, pentru alții — o intervenție artificială, cu efecte negative asupra sănătății.
Cert este că în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, România va reveni la ora de iarnă, iar ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Duminica respectivă va fi cea mai lungă zi din an, iar de luni dimineață, răsăritul va avea loc mai devreme, în jurul orei 07:30.
Deocamdată, Uniunea Europeană nu a stabilit o dată exactă pentru eliminarea schimbării orei, așa că românii vor continua tradiția cel puțin câțiva ani de acum înainte.
Indiferent dacă ești fan al orei de vară sau de iarnă, un lucru rămâne sigur: duminica de 26 octombrie va începe o oră mai târziu, cu mai mult timp pentru odihnă și o cafea savurată în tihnă.
📅 Rezumat practic:
- Data schimbării: 26 octombrie 2025 (duminică)
- Operațiune: Ceasurile se dau înapoi cu o oră (04:00 → 03:00)
- Efect: dormim o oră în plus
- Următoarea schimbare: ultima duminică din martie 2026 (trecerea la ora de vară)