România și drogurile. De ce statul român este disfuncțional pe acest segment. Resursele DIICOT sunt limitate
Tragedia de la 2 Mai a repus în centrul atenției problema drogurilor în România. Analizând dincolo de simple statistici, este important modul în care structurile guvernamentale abordează această criză.
Deși există o Strategie națională în domeniul drogurilor, aprobată printr-o hotărâre de guvern, recentele evenimente subliniază disfuncționalitățile sistemului.
Agenția Națională Antidrog (ANA) are responsabilitatea coordonării politicii naționale antidrog, iar în prezent funcționează sub o strategie pentru 2022-2026. Cu toate acestea, există o întrebare legitimă: de ce problema drogurilor ar trebui să fie pe agenda CSAT dacă există deja reglementări și instituții în domeniu?
Expertul antidrog Cătălin Țone remarcă faptul că ANA, deși pare o entitate majoră, este doar o direcție în cadrul Ministerului de Interne. Mai mult, subliniază complexitatea coordonării a șapte ministere cu atribuții în domeniul antidrog. Cătălin Țone sugerează că ANA ar trebui să funcționeze ca o agenție guvernamentală independentă.
Strategia Națională Antidrog vizează trei direcții principale: reducerea cererii și ofertei de droguri, precum și consolidarea cooperării la nivel internațional și coordonării. Totuși, pentru Cătălin Țone, mai important decât documentele strategice este înțelegerea profundă a fenomenului și acțiunile concrete de combatere a acestuia.
România și lupta antidrog. doar 14 procurori sunt specializați pe droguri
România se confruntă cu provocări semnificative în lupta antidrog, atât din perspectiva resurselor, cât și din perspectiva legislativă, a evidențiat Cătălin Țone. Cu toate că există necesitatea unei strategii consolidate, resursele umane și materiale rămân insuficiente.
Doar 14 procurori sunt specializați pe droguri în Secția de combatere a traficului de droguri la DIICOT, iar numărul polițiștilor cu atribuții specifice se ridică la aproximativ 250 la nivel național, scrie Digi24.
Țone a subliniat faptul că administrațiile locale ar trebui să aloce mai multe fonduri pentru prevenirea consumului de droguri, dar adesea, acestea sunt neglijate sau insuficiente.
Subliniind exemplul Norvegiei, care investește anual 40 de milioane de euro în prevenție, a accentuat că investiția în prevenire este o măsură esențială pentru protejarea generațiilor viitoare.
Tranzacțiile ilegale cu droguri generează sume fabuloase de bani, ceea ce face combaterea lor o misiune dificilă. Fenomenul nu este doar național, ci și global, afectând atât statele mai sărace, cât și cele dezvoltate.
Un raport recent al DIICOT estimează că piața drogurilor la nivel european se ridică la 30 de miliarde de euro anual, o sursă majoră de venit pentru organizațiile criminale.
În ceea ce privește legislația, DIICOT a semnalat o problemă cu sentințele mai blânde acordate pentru traficul de droguri în anii recenți, cu o tendință crescută către pedepse cu suspendare.
Țone este de părere că o abordare asemănătoare cu "Legea Anastasia" ar putea fi benefică în combaterea traficului de droguri, stabilind limite clare pentru sancțiuni și evitând astfel pedepsele cu suspendare pentru cazuri grave.
A mai adăugat că pedepsele pentru infracțiuni legate de droguri au fost nejustificat reduse în 2014, iar recent, în 2023, acestea au fost readuse la nivelurile anterioare pentru a reflecta gravitatea infracțiunii.
Românii, drogurile și dosarele DIICOT
Recent, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a cauzat agitație cu o declarație privind numărul consumatorilor de droguri din România. Ea a afirmat că sunt „milioane de consumatori”, bazându-se pe cifrele ANA din Strategia Națională Antidrog 2022-2026.
Acest document indica faptul că 10,7% dintre români, cu vârstele între 15-64 de ani, au consumat droguri cel puțin o dată. Cu toate acestea, Gorghiu a comis o eroare privind datarea cifrelor; acestea nu sunt din 2021, ci din 2019.
Documentul ANA, la baza strategiei, precizează: „Conform celui mai recent studiu din 2019, 10,7% dintre români au consumat orice tip de drog ilicit cel puțin o dată în viața lor.”
Mai mult, 16,9% dintre persoanele cu vârste între 15-34 de ani au consumat droguri. În rândul elevilor de 16 ani, procentul este de 9,5%. Interesant, studiul ESPAD din 2019 indică o scădere de 12% față de 2015, dar consumul constant rămâne la un nivel ridicat.
Raportul DIICOT pentru 2022 relevă o creștere a cazurilor de trafic de droguri față de 2021, cu 21.167 de dosare de soluționat. Procurorii au confiscat peste o tonă de droguri, majoritatea fiind cannabis, dar există și o creștere a consumului de substanțe noi cu efecte psihoactive. Alarmant, s-a observat o creștere a consumului printre tineri, inclusiv la nivel gimnazial.
