România se pregătește pentru un conflict armat de amploare și își consolidează industria de apărare. CSAT aprobă Strategia Națională 2025–2030

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a analizat luni Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi prezentat de președintele Nicușor Dan Parlamentului pentru aprobare. Administrația Prezidențială anunță că statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de lungă durată în apropierea granițelor și să își întărească reziliența națională.

Luni, 24 noiembrie, la Palatul Cotroceni, CSAT s-a reunit sub conducerea președintelui Nicușor Dan pentru a discuta măsuri de întărire a securității naționale și creșterea capacității de apărare a statului.

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, supusă analizei și ajustărilor în urma transparenței publice, arată viziunea unui stat modern, sigur și construit în jurul cetățenilor, cu instituții transparente și eficiente.

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030 este prima care a parcurs etapa transparenței publice, iar recomandările primite au fost integrate în varianta finală. Documentul va fi prezentat Parlamentului pentru dezbatere și aprobare prin hotărâre comună a celor două Camere.

În cadrul ședinței, CSAT a aprobat Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pentru 2026 și Analiza Strategică a Apărării. Aceste documente au rolul de a identifica provocările la adresa securității naționale și de a adapta structurile Armatei la schimbările mediului internațional și angajamentele asumate în NATO și UE.

Administrația Prezidențială a transmis că, în actualul context regional, este esențial ca România să își consolideze securitatea pe toate palierele, astfel încât politica de apărare să garanteze suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării.

CSAT a decis creșterea capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare. Aceasta include proiecte de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programe de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO și UE, cu beneficii economice și tehnologice interne prin mecanisme de offset și cooperare industrială.

Armata va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, pregătite să îndeplinească misiunile constituționale și angajamentele internaționale. Creșterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți va permite adaptarea la deteriorarea mediului de securitate și la noile amenințări globale.

Definirea și dezvoltarea capabilităților militare au luat în considerare vulnerabilitățile interne și tendințele internaționale cu impact asupra securității. Recomandările prezentate în CSAT vor fi implementate prin planuri și măsuri la nivelul Ministerului Apărării, al instituțiilor din Sistemul Național de Apărare și al administrației publice.

Pe agenda CSAT a figurat și Raportul privind activitățile de prevenire și combatere a traficului și consumului de droguri. Raportul arată progrese în dezvoltarea unui sistem național de monitorizare, extinderea rețelei de centre de tratament și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri.

Cooperarea internațională a dus la destructurarea unor grupări transnaționale, iar instituțiile statului au demonstrat angajament în protejarea comunităților și reducerea impactului asupra societății, în special asupra tinerilor.

CSAT a aprobat raportul privind participarea României la exercițiul NATO CMX-25, care a testat procedurile politico-militare de consultare și luare a deciziilor în contextul art. 4 și art. 5 al Tratatului Atlanticului de Nord și a răspunsului Alianței la amenințări de tip război hibrid.

De asemenea, Consiliul a aprobat Planul de investiții în industria de apărare, în cadrul mecanismului SAFE, ce va fi transmis Comisiei Europene. Fondurile alocate României, în valoare de 16,68 miliarde euro, vor fi folosite în proporție de 75% pentru echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, iar 25% pentru infrastructura duală, inclusiv autostrăzile Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

Programele SAFE impun un nivel minim de producție în țară de 50–100%, pentru a garanta securitatea și suveranitatea proceselor critice. Comisia Europeană va analiza propunerile până la finalul lunii ianuarie, iar toate programele trebuie finalizate până în 2030.

Guvernul va crea o platformă web de tip „match-making” pentru companiile românești, facilitând colaborarea cu marii producători europeni și integrarea acestora în lanțurile de producție și valorice. Obiectivul este dezvoltarea capacităților interne de producție și contribuția la industria militară europeană.