Cum dispar milioane de euro din cauza politicienilor: „Pur și simplu încercăm să-i prostim pe cei de la Bruxelles”

România pierde miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce mai multe reforme și investiții asumate în fața Comisiei Europene nu au fost realizate la timp. Situația a fost semnalată în repetate rânduri de oficiali și economiști, care avertizează că întârzierile, deciziile politice și problemele administrative pun în pericol finanțări esențiale pentru infrastructură, spitale sau servicii publice. Termenul-limită pentru implementarea proiectelor este 31 august 2026.

România se află într-o cursă contra cronometru pentru a nu pierde o parte importantă din fondurile europene promise prin PNRR. Programul, aprobat în 2021, a pus la dispoziția țării aproximativ 29,2 miliarde de euro, jumătate sub formă de granturi nerambursabile și jumătate sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă.

În schimbul acestor bani, autoritățile de la București s-au angajat să realizeze o serie de reforme structurale și investiții majore. În practică, însă, o parte dintre aceste angajamente au rămas pe hârtie. Din cauza întârzierilor, a problemelor administrative și a deciziilor politice, România a pierdut deja o parte din fondurile inițiale, iar alte sume sunt blocate până la îndeplinirea unor condiții stabilite de Comisia Europeană.

Economiștii avertizează că fiecare miliard pierdut din PNRR înseamnă proiecte amânate sau abandonate, de la infrastructură de transport până la modernizarea sistemelor publice. În contextul deficitului bugetar ridicat, aceste fonduri ar fi reprezentat una dintre principalele surse de investiții pentru dezvoltarea economiei.

Potrivit datelor analizate de specialiști, România a pierdut deja aproape 8 miliarde de euro din suma totală prevăzută inițial în PNRR. Problemele au apărut în special la îndeplinirea unor jaloane care vizează reforme administrative și schimbări legislative.

În mai 2025, Comisia Europeană a constatat că mai multe angajamente asumate de România nu au fost respectate și a recomandat suspendarea parțială a unei plăți. În aceste condiții, țara a primit doar o parte din a treia tranșă de finanțare, în timp ce 869 de milioane de euro au rămas blocate până la îndeplinirea tuturor condițiilor stabilite.

Economistul Valeriu Ivan, de la Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice (CAPOS), consideră că problemele actuale sunt rezultatul unor întârzieri mai vechi.

„Noi nu ne-am respectat niște obligații dinainte. Asta a fost atenționarea că uite vă mai dăm o șansă. PNRR-ul n-a venit și a spus, faceți asta, nu a venit acum cu jaloane. Jaloanele au reprezentat o reatenționare a faptului că n-am reușit la momentul potrivit să facem ce avem de făcut”, a explicat economistul.

Acesta a fost și mai critic în evaluarea modului în care autoritățile române au comunicat cu Bruxellesul.

„Pierdem bani astăzi, din PNRR, bani care nu cereau decât aceste reforme, decât cinstea. Am văzut mai multe documente pe care le-am trimis la Bruxelles. Pur și simplu încercăm să-i prostim”, a declarat Valeriu Ivan.

Noua echipă guvernamentală instalată în iunie 2025 a preluat dosarul PNRR într-un moment delicat. Autoritățile trebuie să recâștige încrederea Comisiei Europene și să finalizeze reformele promise într-un timp foarte scurt.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, a recunoscut că relația cu Bruxellesul a devenit mai dificilă după mai multe episoade în care reformele au fost întârziate.

„Comisia Europeană are sentimentul ăsta că a fost păcălită în mai multe ture de către guvernele anterioare și de aceea singura modalitate în care poți să obții încrederea Comisiei este să discuți foarte deschis”, a spus ministrul.

În viziunea oficialilor europeni, PNRR nu reprezintă doar un mecanism de finanțare, ci și un instrument prin care statele membre trebuie să își modernizeze instituțiile și economia.

Dragoș Pîslaru explică faptul că logica programului a fost să ofere politicienilor o motivație suplimentară pentru implementarea unor reforme dificile.

„Logica în PNRR a fost așa cum pot să dau politicienilor. O motivație ca să facă niște reforme nepopulare sau care nu le aduc neapărat niște beneficii politice imediate. Atunci le dau bani ca să poată să realizeze investiții. Taie panglica, se laudă cu investiția și bagă și reforma în compensație. PNRR-ul e menit ca să apropie România de agenda europeană și de principiile și valorile europene. Nu e vorba doar de bani. E vorba de modul în care articulez un program de reforme și investiții”.

Una dintre cele mai serioase probleme a apărut în domeniul transporturilor, unde unele proiecte au fost eliminate din finanțarea PNRR după erori în procedurile de achiziții publice.

Statul român promisese organizarea unor proceduri corecte pentru licitațiile din sectorul feroviar și pentru proiectele de metrou. În realitate, sistemul de achiziții publice nu a fost corelat corect cu platforma oficială a Uniunii Europene.

Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionuț Cristian Săvoiu, a explicat cum s-a ajuns în această situație.

„După cum bine știți, a fost relatată la momentul respectiv, sistemul de achiziții publice din România nu a fost corelat cu Jurnalul de Achiziții al Uniunii”, a spus acesta.

El a adăugat că anumite informații din procedurile de atribuire nu au fost transmise corect către sistemul european, ceea ce a generat contestații.

„Ratele la documentațiile de atribuire nu au fost transmise automat din sistemul românesc de achiziție și practic s-a respectat legislația și modul de dialog cu ofertanții prin acest sistem. Prin această platformă electronică, aceste rate nu au fost preluate de sistemul din Jurnalul Uniunii Europene de Achiziții și din această cauză cineva a contestat și a fost sesizat aspectul. Guvernul României în mod proactiv a eliminat aceste proiecte la momentul acela, le-a eliminat de la cererea de plată. Adică le-am pierdut din banii PNRR”.

Ministrul Dragoș Pîslaru confirmă că aceste fonduri nu mai pot fi recuperate în cadrul programului.

„Banii ăia i-am scos cu totul din PNRR, dar mergem înainte”.

O altă problemă majoră este reforma pensiilor speciale, una dintre cele mai controversate măsuri cerute de Comisia Europeană. Deși tema a fost discutată ani la rând, soluțiile adoptate au fost contestate sau modificate, iar procesul legislativ s-a blocat de mai multe ori.

Din această cauză, aproximativ 231 de milioane de euro sunt în prezent sub semnul întrebării.

În paralel, Uniunea Europeană a cerut României să introducă reguli clare pentru conducerea companiilor de stat și să elimine numirile politice din aceste structuri. În practică, însă, multe dintre aceste companii sunt conduse în continuare de manageri interimari sau de persoane numite pe criterii politice.

Economistul Valeriu Ivan spune că această practică are rădăcini adânci în sistemul politic românesc, anunță știrile PRO TV.

„În România, în companiile de stat avem încă o problemă de tradiție și tradiția la noi este că cei care guvernează conduc și companiile de stat. În guvernare, guvernanța corporativă, OCDE-ul, Comisia Europeană ne spune de ceva timp că aceste lucruri trebuie separate. Există această tradiție a faptului că dacă am câștigat alegerile ne punem oamenii peste tot dintotdeauna”.

O altă reformă importantă din PNRR vizează funcționarea AMEPIP, agenția care trebuie să monitorizeze performanța companiilor de stat și să asigure respectarea regulilor de guvernanță corporativă.

Pentru această reformă sunt alocați aproximativ 330 de milioane de euro. Totuși, instituția a fost operaționalizată abia în ultimul moment, chiar înainte de termenul limită stabilit în PNRR.

Vicepreședinta instituției, Oana Mihaela Petrescu, afirmă că agenția este necesară pentru funcționarea corectă a companiilor de stat.

„N-aș vrea să cred că e o instituție făcută formal, fiindcă n-aș fi aici. Din punctul meu de vedere, este o instituție necesară. Orice stat are o instituție care coordonează politica de proprietate a statului”.

Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a recunoscut că implementarea reformei a durat mai mult decât era prevăzut inițial.

„Am avut 3 ani pentru a operaționaliza AMEPIP-ul. Operaționalizarea AMEPIP a început în sensul în care instituția funcționează, are sediu, are o conducere aleasă de selectată de către comisia de selecție și prin decizia primului ministru este numită pe 4 ani de zile, dar într-adevăr echipa are nevoie de susținere și de voință politică”.

În următorii doi ani, România trebuie să finalizeze reformele și investițiile asumate pentru a putea accesa restul fondurilor din PNRR. Dacă aceste obiective nu vor fi îndeplinite până la termenul limită din 2026, o parte dintre bani ar putea fi pierduți definitiv, iar proiectele promise ar rămâne fără finanțare.