Rețea pro-rusă, descoperită la Iași: apeluri către alegătorii din Republica Moldova înainte de scrutinul din 28 septembrie

Un grup de 13 cetățeni moldoveni cu orientare pro-rusă a fost depistat la Iași, într-un hotel unde organizaseră un centru improvizat de apeluri telefonice pentru a convinge oamenii din Republica Moldova să voteze la alegerile din 28 septembrie pentru formațiunea condusă de Igor Dodon. Autoritățile române au verificat situația, însă nu au aplicat sancțiuni, iar cei implicați au părăsit țara peste noapte.

La începutul lunii septembrie, 13 cetățeni moldoveni s-au cazat la un hotel din centrul Iașiului, rezervând mai multe camere și o sală de conferințe. În spațiul respectiv au instalat laptopuri, căști și telefoane, transformându-l într-un call-center prin care contactau persoane din Republica Moldova.

Scopul lor era să îi îndemne pe cetățeni să voteze la scrutinul parlamentar din 28 septembrie pentru Partidul Socialiștilor, considerat principala formațiune pro-rusă din statul vecin.

Acțiunea a atras atenția după ce angajații hotelului au observat activități neobișnuite și au alertat autoritățile. Polițiștii s-au deplasat la fața locului, i-au legitimat pe toți cei 13 și au verificat desfășurarea activităților.

Deși intervenția a confirmat natura campaniei electorale, nu au fost dispuse sancțiuni din lipsa unui cadru legal în România care să reglementeze astfel de situații.

Grupul intenționa să rămână până la sfârșitul lunii, iar contractul pentru închirierea sălii fusese încheiat până pe 26 septembrie. Totuși, în noaptea de 15 spre 16 septembrie, toți cei 13 au părăsit România, deși factura de cazare se ridica la aproape 100.000 de lei.

Printre persoanele implicate s-au remarcat doi lideri. Unul dintre ei este Serghei Medic, un fost polițist din Chișinău care ar fi lucrat în cadrul secției criminalistice din sectorul Botanica. Al doilea este Evghenii Ceban, un tânăr care comunica exclusiv în limba rusă și care ar fi studiat în Marea Britanie. Cei doi coordonau echipa, stabilind listele de contacte și modul în care erau gestionate apelurile.

Deși datele despre restul membrilor nu au fost făcute publice, toți erau cetățeni moldoveni și păreau să facă parte dintr-o structură bine organizată, cu resurse financiare consistente. Faptul că au putut închiria camere și o sală de conferințe într-un hotel de lux, achitând sume importante, ridică întrebări legate de finanțarea acțiunii.

Rețelele pro-ruse încearcă să influențeze direct procesul electoral din Republica Moldova, inclusiv de pe teritoriul României. În Republica Moldova, legislația interzice campaniile finanțate sau coordonate din exterior, ceea ce face ca aceste apeluri să fie considerate ilegale. În România, însă, autoritățile nu au putut aplica sancțiuni, întrucât nu există prevederi clare care să incrimineze astfel de acțiuni, atâta timp cât nu au fost încălcate legi interne.

Acest vid legislativ ridică semne de întrebare despre cum pot fi prevenite situații similare în viitor, mai ales într-un context geopolitic tensionat, în care influența Moscovei în regiune rămâne o preocupare constantă.

Pe de altă parte, incidentul arată și vulnerabilitatea proceselor democratice din Republica Moldova, unde campaniile electorale pot fi ușor influențate prin acțiuni concertate și bine finanțate.

Rămâne neclar dacă apelurile realizate din Iași au avut un impact real asupra electoratului din Republica Moldova sau dacă reprezintă doar o încercare de testare a terenului. Autoritățile moldovenești ar putea deschide o anchetă pentru a verifica implicarea directă a persoanelor descoperite la Iași și eventualele legături cu partide sau structuri externe.

Există însă riscul ca astfel de rețele să își reia activitatea în apropierea altor scrutinuri, fie din România, fie din alte state europene cu comunități mari de moldoveni. Cazul de la Iași rămâne un semnal de alarmă asupra modului în care interferența externă poate afecta stabilitatea democratică din regiune.