CCR amână pentru a cincea oară în două luni decizia privind pensiile magistraților

Toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale s-au reunit marți, permițând astfel pronunțarea unei decizii asupra legii care scade pensiile magistraților și majorează vârsta de pensionare. Gheorghe Stan, trecut în concediu paternal, a venit la ședință, evitând astfel o nouă amânare. Ședința nu a durat mult, căci CCR a decis amânarea deciziei pentru a cincea oară.

Update 11:00 - Curtea Constituțională a amânat cu o săptămână pronunțarea deciziei privind pensiile magistraților, noul termen fiind stabilit pentru 18 februarie, a anunțat Biroul de presă al CCR. Ședința de miercuri a avut loc în prezența tuturor judecătorilor, inclusiv a lui Gheorghe Stan, cunoscut sub numele de Geani, care se afla în concediu paternal, potrivit surselor G4Media.

Sesizarea a fost depusă la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, care contestă reforma pensiilor speciale ale magistraților. În paralel, marți, 10 februarie, aceeași instanță a transmis o cerere către CCR pentru sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară referitoare la legea pensiilor speciale.

Dacă CCR va accepta solicitarea și va decide suspendarea cauzei până la răspunsul CJUE, soluția privind pensiile magistraților ar putea fi amânată câteva luni, chiar dacă procedura CJUE se va derula accelerat. În schimb, în cazul în care nu se va aplica procedura rapidă, procesul ar putea dura doi-trei ani până la pronunțarea unei decizii finale.

Amânarea și eventuala sesizare a CJUE subliniază complexitatea legală a reformei pensiilor speciale și impactul său asupra sistemului judiciar din România, în contextul procedurilor naționale și europene.

Știrea inițială

Ședința Curții Constituționale a României (CCR) programată marți pentru analizarea legii privind reforma pensiilor magistraților a continuat cu toți cei nouă judecători prezenți.

Gheorghe Stan, judecător numit la propunerea PSD, se afla în concediu paternal de zece zile lucrătoare, începând de luni, 9 februarie, dar a venit la ședință la aproximativ 15 minute după începerea acesteia.

Prezența sa a permis evitarea amânării pronunțării, care era prevăzută de regulamentul CCR în lipsa tuturor membrilor.

Conform articolului 17, alineatul 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a CCR:

„În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură”.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, explicase anterior pentru HotNews că absența judecătorului Stan ar fi dus aproape sigur la o nouă amânare a deciziei, deoarece el făcea parte din completul inițial.

Surse din Curte au menționat că există posibilitatea ca președinta CCR, Simina Tănăsescu, să decidă repunerea cauzei pe rol fără prezența tuturor judecătorilor, însă această variantă este considerată puțin probabilă, având în vedere tensiunea din cadrul ședinței.

Cu o zi înainte de ședință, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a verifica compatibilitatea modificărilor privind pensiile magistraților cu dreptul european. ICCJ a motivat:

„Utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”.

Judecătorii CCR trebuie să discute această cerere și au două opțiuni: să respingă sesizarea dacă consideră că nu contribuie la soluționarea speței sau să o accepte, caz în care CJUE va analiza legea. În istoria CCR, există un singur precedent de sesizare către CJUE, în cazul Coman-Hamilton.

Legea privind reforma pensiilor magistraților a fost contestată de ICCJ după ce Guvernul Bolojan a adoptat-o prin asumarea răspunderii în Parlament.

Premierul Ilie Bolojan a transmis CCR, printr-o scrisoare adresată președintei Simina Tănăsescu, că decizia din 11 februarie este esențială pentru obținerea celor 231 de milioane de euro din PNRR aferente reformei pensiilor.

Executivul susține că Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit, dar va lua o decizie după pronunțarea CCR.

Lia Savonea a catalogat mesajele premierului drept „ingerințe incompatibile cu principiul separației puterilor în stat”, criticând referirea la consecințele financiare și presiunile asupra CCR.

Decizia privind pensiile magistraților a fost amânată de patru ori. La prima ședință din 10 decembrie 2025 nu s-a luat hotărârea.

La ședința din 28 decembrie, patru judecători propuși de PSD (Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga) au părăsit sala, iar în 29 decembrie nu s-au mai prezentat deloc.

Cei patru au emis un comunicat în care au explicat că absența lor respectă regulile de funcționare și cadrul legal al CCR. Pe 16 ianuarie, ședința a fost amânată din cauza documentelor suplimentare depuse pentru analiză.

Legea stabilește pensia magistraților la 70% din ultimul salariu net, față de 80% în prezent.

Vârsta de pensionare crește treptat, atingând 65 de ani în 2042. Pensia de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.

Pensionarea anticipată rămâne posibilă pentru cei cu 35 de ani vechime, însă se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.

Este a doua tentativă a Guvernului Bolojan de a modifica pensiile magistraților, primul proiect fiind respins de CCR pentru că nu a fost obținut avizul CSM.

ICCJ susține că legea:

• încalcă standardele internaționale și independența justiției;
• elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați;
• folosește termeni neclari și prezintă lacune normative;
• creează discriminare între categoriile de pensii, fiind net defavorabilă magistraților.

Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a explicat că plafonarea pensiilor magistraților la 70% net este „evidentă și nejustificată”, comparativ cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, unde limitele sunt mai mari.

Aceasta ședință a CCR ar putea fi decisivă pentru stabilirea pensiilor magistraților și are implicații directe asupra fondurilor europene alocate României prin PNRR.