Obiceiuri românești de Crăciun și Ajun. Cele mai ciudate, dar și interesante tradiții de sărbători

Publicat:
2 minute

România este cunoscută pentru tradițiile sale de Crăciun și Ajun, multe dintre ele având rădăcini adânci în istoria și cultura populară. De la colindat la pomana porcului, românii au obiceiuri care mai de care, în funcție de zona în care locuiesc.

FOTO: travelminit.ro

România are o mulțime de tradiții fascinante de Crăciun și Ajun, care adâncesc legătura oamenilor cu cultura și istoria țării. Printre cele mai interesante obiceiuri se numără colindatul cu Steaua, când copiii merg din casă în casă vestind nașterea lui Hristos, și Dansul Ursului, un ritual tradițional din Moldova care simbolizează fertilitatea și purificarea.

Alte obiceiuri sunt Meteleaua, din Ardeal, care are rolul de a alunga spiritele rele, și împodobirea bradului cu saloane, bomboane de ciocolată ce încântă copii. De asemenea, există obiceiul „scutecele lui Hristos”, turte oferite colindătorilor, și „Pomana porcului”, o masă tradițională din ziua de Ignat, care întărește legăturile comunității.

Obiceiuri și tradiții de Ajun și Crăciun în România

Colindatul cu Steaua

În Ajunul Crăciunului, copiii se adună în grupuri și merg din casă în casă, purtând o stea confecționată manual. Colindătirii cântă colinde tradiționale, precum "Steaua sus răsare", vestind nașterea lui Hristos. Gazdele îi răsplătesc cu dulciuri, fructe sau bani.

Dansul Ursului

În unele zone ale Moldovei, de Anul Nou, colindătorii se costumează în urs și dansează din casă în casă. Obiceiul tradițional românesc semnifică purificarea și fertilizarea solului în noul an. Ursul este întruchipat de un bărbat care poartă blana unui animal și este însoțit de un grup de colindători.

Meteleaua

În Ardeal, există tradiția "Meteleaua", un obicei cu origini păgâne legat de solstițiul de iarnă. Inițial, tinerii mergeau din casă în casă, cântând și dansând, pentru a alunga spiritele rele și a aduce noroc în noul an. Astăzi, acest obicei este mai puțin practicat, dar încă face parte din patrimoniul cultural al regiunii.

Împodobirea bradului

În unele zone ale României, bradul de Crăciun este împodobit cu bomboane de ciocolată numite "saloane". Tradiția adaugă un element dulce sărbătorii și este apreciată de copii, care așteaptă cu nerăbdare să guste din bomboanele agățate în brad.

"Scutecele lui Hristos"

Colindătorii sunt răsplătiți cu covrigi, mere, nuci și turte specifice, numite "scutecele lui Hristos".Preparatele tradiționale adaugă savoare sărbătorii și sunt oferite ca semn de apreciere pentru colindători.

"Pomana porcului"

În ziua de Ignat, românii taie porcul și pregătesc diverse preparate tradiționale. După sacrificiu, se organizează o masă numită "pomana porcului", unde cei care au ajutat la tăiere sunt invitați să guste din preparatele proaspăt gătite.

"Sorcova"

În dimineața zilei de Anul Nou, copiii merg din casă în casă, lovind ușor adulții cu o ramură de pom înflorită, numită "sorcovă", și recitând urări de bine.

Urmărește-ne pe Google News

Ne găsești și aici: Google Play

Mai multe pentru tine