Suntem la un pas de a înțelege limbajul balenelor cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Cercetătorii au realizat avansuri semnificative în decodarea limbajului balenelor, descoperind aspecte ale vocalizărilor acestora care prezintă similarități uimitoare cu vorbirea umană. Această realizare, sprijinită în mare parte de inteligența artificială, deschide o nouă perspectivă asupra lumii enigmatice a acestor coloși marini.
Aceste creaturi, cunoscute pentru dimensiunile lor impresionante și absența prădătorilor naturali, comunică printr-o serie de clicuri numite codas. Ce au descoperit cercetătorii într-un nou studiu? Aceste codas includ elemente comparabile cu vocalele și diftongurile folosite de oameni în vorbire.
Inteligența Artificială: Cheia pentru Descifrarea Limbajului Balenelor
Primul indiciu spre această descoperire a venit de la un model AI creat de Gašper Beuš. Antrenat să imite codas-urile balenei spermă, acest model de învățare automată nu doar că a replicat aspecte cunoscute ale comunicării balenelor, ci a și evidențiat proprietăți acustice specifice. Aceasta a condus la o analiză mai aprofundată din partea cercetătorilor.
Echipa a analizat 3948 de codas de balenă spermă înregistrate între 2014 și 2018, utilizând hidrofoane atașate direct pe balene. Pentru a garanta acuratețea, ei au controlat factorii subacvatici și mișcarea balenelor. Rezultatul? O vizualizare care a confirmat predicția modelului AI: balenele schimbau codas-uri cu vârfuri de frecvență distincte, numite „vocale” de către cercetători.
Studiul stabilește paralele între clicurile balenelor și pulsațiile corzilor vocale umane. Cercetătorii sugerează că structura rezonantă a balenei spermă funcționează ca un filtru, modulând frecvențele într-un mod similar cu vorbirea umană. Această analogie merge și mai departe - schimbările de tonalitate vocală în limbi precum mandarina, care modifică semnificația silabelor, seamănă cu modelele distincte observate în comunicarea balenelor.
Această cercetare pionieră sugerează că modul de comunicare al balenelor spermă este mult mai complex și bogat în informații decât se credea anterior. Nu doar că redefinește înțelegerea noastră asupra sistemelor de comunicare non-umane, dar evidențiază și rolul crucial al inteligenței artificiale în descoperirea secretelor lumii naturale. Continuând să explorăm aceste descoperiri, ne apropiem de dezlegarea misterului limbajului complex al adâncurilor, punând astfel bazele unei punți de legătură între comunicarea umană și cea a balenelor."
Gașper Beguș este profesor asistent la Departamentul de Lingvistică al Universității California, Berkeley. Înainte de a ajunge la Berkeley, a fost profesor asistent la Universitatea din Washington și, anterior, a obținut un doctorat la Harvard. El combină învățarea automată și modelarea statistică cu neuroimagistica și experimentele comportamentale pentru a înțelege mai bine modul în care rețelele neuronale învață reprezentările interne în vorbire și cum învață oamenii să vorbească.
