Mustul: Ce beneficii aduce pentru organism băutura toamnei?
Toamna aduce cu ea nu doar un spectacol de culori, ci și tradiția culesului viei. Odată cu recoltarea strugurilor, vine și mustul proaspăt. Această băutură de sezon, plină de dulceață și energie, este nelipsită de pe mesele românilor în această perioadă. Dar te-ai întrebat vreodată ce beneficii aduce mustul pentru sănătatea ta?
Ah, toamna! Când vița-de-vie își arată roadele pline și suculente și ne pregătim pentru o perioadă a bucuriilor gustative! Ce se află în spatele acestui nectar lichid pe care îl numim must?
Mustul este, în esență, sucul proaspăt stors din struguri, o adevărată explozie de dulceață și prospețime. În vechime, se spune că l-ar fi numit "lacrima zeilor", și dacă ați gustat vreodată must proaspăt, ați putea înțelege de ce. Acest lichid adesea tulbure și plin de energie, e primul pas într-o călătorie gustativă care ne duce către vin.
Producerea mustului e simplă ca buna ziua. Se culeg strugurii cu grijă, se elimină codițele și se zdrobesc cu dragoste și pasiune. Rezultatul? Un suc delicios și aromat care ar face orice zeu să-l invidieze!
Mai departe, după zdrobire, mustul este lăsat să fermenteze. În timpul acestui proces, drojdiile naturale transformă zahărul din struguri în alcool. Da, aceleasi drojdii care ne ajută să coacem pâinea sau să facem bere! În funcție de cât timp și cum este fermentat, obținem fie un vin tânăr și vioi, fie unul matur și complex.
Ce conține mai exact mustul?
Componentele principale ale mustului sunt:
- Zaharuri: Glucoză și fructoză sunt cele mai abundente tipuri de zaharuri din must, care, prin fermentație, se vor transforma în alcool.
- Acizi: Principalii acizi din must sunt acidul tartaric și acidul malic, care contribuie la gustul și stabilitatea vinului.
- Vitamine și minerale: Mustul conține o serie de vitamine, în special din complexul B, și minerale precum potasiu și magneziu.
- Drojdii și bacterii: Prezente în mod natural pe coaja strugurilor, acestea joacă un rol esențial în fermentație.
- Tanini: Aceștia provin din coaja, sâmburii și pedunculii strugurilor și contribuie la structura și gustul vinului.
- Apa: O proporție semnificativă a mustului este reprezentată de apă, deoarece strugurii au un conținut ridicat de apă.
- Alte compuși: Arome, enzime și alte substanțe care ajută la definirea caracteristicilor organoleptice ale vinului.
Ce beneficii oferă mustul organismului?
Vă întrebați ce poți câștiga dintr-un pahar de must? Haideți să descoperim împreună!
În primul rând, mustul este un adevărat erou când vine vorba de antioxidanți, precum faimosul resveratrol. Acești mici luptători ne protejează celulele și ne păstrează tineri și viguroși. Apoi, în această licoare aurie, găsim un tezaur de vitamine și minerale. Imaginează-ți că mustul e ca un prieten care îți oferă o îmbrățișare caldă și îți șoptește: "Hei, ai nevoie de un pic de vitamina B sau potasiu? Ia de aici!"
Și nu se oprește aici! Mustul, cu generozitatea sa, ne ajută și sistemul imunitar, pregătindu-ne să facem față răcelilor năstrușnice. Plus, inimioara ta va zâmbi de bucurie, deoarece antioxidanții din must veghează asupra sănătății cardiovasculare. Iar dacă stomacul tău protestează după o masă copioasă, un pahar de must ar putea fi aliatul tău, ușurând digestia.
De când bem must și o scurtă istorie a viței de vie pe meleagurile noastre
Vița de vie este cultivată pe teritoriul actual al României de milenii.
Migrările popoarelor și schimburile comerciale au contribuit la introducerea și răspândirea viticulturii. Dacii, care locuiau teritoriul României înainte de cucerirea romană, practicau deja viticultura și produceau vin. Contactul cu Imperiul Roman, prin anexarea Daciei în anul 106 d.Hr., a amplificat și modernizat cultura viței-de-vie, romani aducând cu ei soiuri superioare și tehnici avansate de viticultură.
După retragerea administrației romane din Dacia, viticultura a continuat să fie o componentă esențială a economiei și culturii zonei, fiind păstrată și dezvoltată de comunitățile locale și de popoarele migratoare care au trecut prin regiune.
Vița de vie, cunoscută în știință sub numele de Vitis vinifera, ar fi avut originile sale în regiunea transcaucaziană, în ceea ce este astăzi Georgie, undeva în jurul anului 6000 î.Hr. Datorită calităților sale nutritive și adaptabilității la diverse medii, aceasta a devenit rapid o cultură de bază.
Comerțul și migrațiile popoarelor au facilitat răspândirea vitei de vie în întreaga regiune a Mediteranei, incluzând Egiptul Antic, Grecia și Roma Antică. Romanii, în special, au avut un rol esențial în propagarea culturii vitei de vie în Europa, introducând-o în regiuni precum Galia (Franța actuală) și Hispania (Spania actuală). În timp, viteza de vie s-a adaptat la diferite climatice și soluri, dând naștere varietăților pe care le cunoaștem astăzi.
