Închirierea clădirilor cu risc seismic I de pe Booking sau Airbnb, interzisă
În centrul Bucureștiului, închirierea de apartamente în blocurile cu risc seismic I este acum sub dezbatere parlamentară. Proprietarii sunt avertizați, iar cazările de pe Booking sau Airbnb prezintă potențiale riscuri în cazul unui seism puternic. Parlamentarii iau în considerare interzicerea închirierii unor astfel de locuințe pentru a nu pune în pericol viețile oamenilor în cazul unui cutremur, având în vedere activitatea seismică din ultimele luni în țara noastră, dar și cutremurele devastatoare din țările vecine, ultimul fiind cel din Turcia.
Parlamentul ia măsuri stricte pentru blocurile cu risc seismic I din zonele centrale din Capitală
Proiectul de lege care vizează închirierea de apartamente din blocurile cu risc seismic I a trecut deja prin Senat și se află în dezbatere parlamentară. Blocurile cu risc seismic I au un potențial semnificativ de prăbușire în cazul unui cutremur de magnitudine 7. Lucru care ar putea pune în pericol viața celor care se află în astfel de clădiri. Pe Booking sau Airbnb, proprietarii dau spre închiriere apartamente, garsoniere sau alte imobile, deși locuințele sunt amplasate în blocuri sau case cu risc seismic I.
În august 2023, o interdicție privind activitățile comerciale și publicitatea în astfel de blocuri a intrat în vigoare. Astfel, cine nu respectă legea riscă amenzi usturătoare. O altă prevedere include aceste blocuri cu risc seismic I și II în programul național de consolidare, cu votul de 50+1 din proprietari, comparativ cu votul unanim anterior. Vorbim de blocuri expertizate începând cu 2008.
Bucureștiul găzduiește aproximativ 400 de astfel de imobile, majoritatea situate în zone centrale precum Centrul Vechi, bulevardele Magheru, Bălcescu și Calea Victoriei. Motivul pentru această nouă interdicție a închirierii se bazează pe „apărarea dreptului la viață a altor persoane”, încurajând proprietarii să adere la programul național de consolidare.
Această mișcare legislativă a fost inițiată de fostul ministru al Dezvoltării, Attila Cseke, în martie 2023, după două cutremure semnificative. Legea cadru 212/2022, care reglementează programul național de consolidare, a introdus un alineat care interzice închirierea sau cedarea în comodat a spațiilor cu destinație de locuință din clădirile cu risc seismic I.
Exponatul de motive oficial pentru interzicerea închirierii în blocurile RsI subliniază protecția vieții și integrității fizice a populației. Aceasta este văzută ca o măsură preventivă, mai ales după recentele cutremure din zona seismică Oltenia.
Interdicțiile sunt proporționale cu cauza care a determinat instituirea lor și se aplică temporar. Proprietarii pot utiliza proprietățile lor conform destinației, dar nu pot închiria sau ceda folosința către terți. Proiectul de lege în care sunt vizate locuințele cu risc seismic I date spre închiriere își propune să mențină un echilibru între interesele individuale și interesul public.
Numai pe site-ul de rezervări booking.com s-au identificat cazări în apartamente și hoteluri din centrul Bucureștiului care sunt în blocuri cu risc seismic I. Din lista afișată, pe bulevardele Bălcescu și Magheru, cel puțin două dintre aceste cazări au fost identificate ca fiind în blocuri cu risc seismic, scrie Profit.ro.
În concluzie, această dezbatere și propunerea de lege subliniază gravitatea și seriozitatea cu care autoritățile abordează pericolele asociate cu blocurile cu risc seismic I. Măsurile sunt menite să protejeze viața și bunăstarea locuitorilor și să încurajeze consolidarea structurilor nesigure.
Legea cu privire la clădirile cu risc seismic după Colectiv, pusă în vigoare: închiderea spațiilor comerciale din clădirile cu risc seismic în București
Începând cu 1 august 2023, legea 243/2023 cere închiderea activităților comerciale în clădirile cu risc seismic I și II din București, expertizate după 2008. În acest proiect de lege sunt incluse magazine, restaurante, teatre și farmacii. Bannerele publicitare mari de pe aceste clădiri trebuie, de asemenea, date jos.
În urma tragediei de la Colectiv, legiuitorii au simțit nevoia unei reglementări mai stricte cu privire la securitatea clădirilor din centrul Bucureștiului.
Așadar, după tragedia din Colectiv în 2015 a fost impusă o interdicție privind funcționarea afacerilor în clădirile cu risc seismic. Aceasta a afectat în special spațiile comerciale de la parter, în special în clădirile de clasa 1 și 2 de risc seismic. Rezultatul a fost închiderea a aproximativ o treime din localurile din Centrul Vechi.
În 2018, legislația a fost revizuită datorită ambiguităților legate de definiția "aglomerării de persoane". Modificarea a specificat că restricția vizează doar spațiile din clădirile de clasa I de risc seismic care pot găzdui simultan 50 de persoane sau mai multe.
Însă, în cursul anului precedent, Legea 212/2022 a fost introdusă pentru a implementa măsuri de atenuare a riscurilor seismice. Aceasta a relaxat anumite interdicții preexistente, dar acestea au fost repuse în vigoare prin Legea 243, adoptată la 20 iulie 2023.
În București se află cel mai mare număr de locuințe cu risc seismic ridicat
Capitala României, Bucureștiul, găzduiește cel mai mare număr de clădiri istorice neconsolidate, marcate cu bulină roșie, datând din începutul secolului XX. În situația unui cutremur puternic, de magnitudine 6-7, multe dintre aceste structuri ar fi susceptibile de prăbușire, provocând distrugeri masive și numeroase victime. Oricum, Bucureștiul este recunoscut drept una dintre metropolele cu cel mai mare risc seismic global, vulnerabilitatea sa fiind amplificată de activitatea seismică din Vrancea.
Prin urmare, toate spațiile comerciale din clădirile cu risc seismic I și II, expertizate după 2008, sunt obligate să își oprească activitatea. De altfel, afișele publicitare de pe imobilele situate în inima Capitalei trebuie date jos.
Această măsură a fost inițiată la începutul anului de Guvernul Ciucă, dar a fost ulterior amendată în Parlament de PSD și USR. Așa cum am menționat mai sus, președintele Iohannis a promulgat legea în 20 iulie. Autoritățile din Primăria Capitalei, responsabile cu gestionarea a aproape 3000 de clădiri cu risc seismic ridicat în București, au susținut această măsură.
Motivația lor nu a fost neapărat legată de o amenințare imediată, ci mai degrabă pentru a elimina opoziția proprietarilor. Mulți dintre acești proprietari, închiriau spațiile sau fațadele, opunându-se astfel programelor de consolidare.
Răzvan Munteanu, șeful Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din PMB, a subliniat necesitatea acestei legi. Conform declarației sale pentru G4Media.ro, mulți proprietari se opuneau programelor de consolidare din cauza intereselor economice. Munteanu a menționat că această opoziție a împiedicat în trecut realizarea consolidărilor necesare.
Poliția locală din Primăria Capitalei va monitoriza și va notifica spațiile comerciale afectate de această lege, asigurându-se că își încetează activitatea conform prevederilor legale. La fel se va proceda și în cazul afișelor publicitare care trebuie demontate.
În total, aproximativ 150 de clădiri din București sunt afectate de această reglementare. Zonele vizate includ Piața Romană, Calea Victoriei, Bulevardul Magheru și centrul vechi al Capitalei. Deși legea vizează clădirile expertizate după 2008, în timp, vor fi incluse și cele expertizate înainte de acest an.
Munteanu a concluzionat accentuând că aceste clădiri se deteriorează în timp și că există o nevoie urgentă de intervenție, subliniind potențialul ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major.
Pe G4Media sunt prezentate mai multe clădiri cu risc seismic ridicat folosite ca spații comerciale și pe care sunt amplasate afișe publicitare.
