Elveția revine la dobânda zero din cauza deflației și a unui franc puternic

În fața scăderii prețurilor de consum și a întăririi continue a francului elvețian, Banca Națională a Elveției (BNS) a tăiat dobânda de referință la 0%, pentru prima dată după 2022. Măsura marchează o întoarcere la politica dobânzilor ultra-scăzute, cu implicații semnificative pentru economie, consumatori și piețele internaționale.

Pe 19 iunie 2025, Banca Națională a Elveției a decis să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 0,00%. Este a șasea scădere consecutivă a dobânzii din 2024 încoace, iar banca centrală motivează această decizie prin răcirea inflației, aprecierea francului elvețian și incertitudinile comerciale internaționale.

„Presiunile inflaționiste au scăzut în mod vizibil. Prin reducerea dobânzii, vrem să contracarăm tendințele deflaționiste și să susținem cererea internă”, a transmis BNS într-un comunicat oficial.

Decizia vine pe fondul unei evoluții îngrijorătoare a inflației: în luna mai, rata anuală a inflației a fost de –0,1%, intrând astfel în teritoriu negativ pentru prima dată în ultimii patru ani. Prețurile scad, iar asta îi îngrijorează pe decidenții de politică monetară – o deflație prelungită poate reduce consumul și investițiile, afectând creșterea economică.

Un factor cheie este francul elvețian, care s-a apreciat cu aproximativ 11% față de dolarul american în 2025, devenind un refugiu preferat în contextul tensiunilor comerciale globale. Aprecierea monedei elvețiene reduce prețul importurilor – deci contribuie la scăderea inflației – dar afectează competitivitatea exporturilor elvețiene.

Pentru gospodării și afaceri, dobânda zero înseamnă credite mai ieftine. Ratele ipotecare și costurile de finanțare ar putea scădea în continuare, stimulând investițiile și consumul. Însă, economisirea devine mai puțin atractivă – depozitele bancare vor aduce randamente aproape nule, iar unele bănci ar putea introduce comisioane pentru sumele mari, așa cum s-a întâmplat în trecut.

Fondurile de pensii și companiile de asigurări sunt și ele afectate, deoarece randamentele la investițiile sigure scad considerabil. În trecut, acest context a dus la creșteri speculative în piața imobiliară elvețiană.

Elveția a mai trecut printr-o astfel de perioadă. Între 2015 și 2022, BNS a menținut dobânda-cheie în teritoriu negativ – atingând un minim de –0,75%. Măsura a fost introdusă pentru a frâna aprecierea francului și a stimula inflația, într-o perioadă marcată de crize economice și incertitudine globală.

Deși politica a avut efecte pozitive pe termen scurt, a fost profund impopulară în rândul băncilor și al populației. Depozitele mari au fost taxate, iar randamentele scăzute au afectat economiile și pensiile.

Schlegel a subliniat că BNS va analiza cu grijă orice decizie privind revenirea în teritoriul negativ și că urmărește atent evoluțiile din economie și piețele financiare.

Elveția merge împotriva curentului internațional. Rezervele Federale ale SUA au menținut dobânda la aproximativ 5%în această săptămână, iar Banca Centrală Europeană (BCE) a făcut o singură reducere modestă recent, în contextul temperării inflației din zona euro.

În timp ce marile economii se luptă în continuare cu efectele inflației ridicate din anii trecuți, Elveția este preocupată de prețuri prea scăzute. Alte țări cu politici monetare similare – cum ar fi Japonia sau Suedia – au păstrat și ele dobânzi aproape de zero în ultimele luni.