Aproape 300 de cetățeni ruși ar fi obținut ilegal documente românești: oligarhi, foști directori în bănci și persoane investigate penal

Aproape 300 de cetățeni ruși ar fi obținut buletine și pașapoarte românești prin acte false, potrivit unei anchete extinse deschise de Parchetul General. Cazurile au fost semnalate în mai multe servicii de evidență a populației din nordul țării, iar în unele situații ar fi fost folosite identități ale unor soldați ucraineni morți pe front. Datele apar în informațiile obținute de G4Media.ro și confirmate de cererile depuse în instanță de Direcția Locală de Evidența Persoanelor Sector 6.

Fenomenul depistării unor documente românești obținute pe baza unor acte de cetățenie false a luat amploare în ultimele luni, după ce procurorii Parchetului General și polițiștii de frontieră au analizat sute de dosare ridicate în urma perchezițiilor efectuate în 2024 și 2025.

Situația a devenit prioritară din cauza numărului foarte mare de persoane implicate, a profilului acestora – oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin și infractori aflați pe liste internaționale de urmărire – dar și a metodelor folosite pentru obținerea identității românești.

Datele consultate de procurori arată că rețele transfrontaliere ar fi exploatat vulnerabilități din legislație și lipsa unor baze de date privind certificatele eliberate de consulatele României în străinătate. O parte dintre persoanele verificate ar fi folosit identitățile unor soldați ucraineni decedați după începutul războiului din 2022. Prețurile vehiculate pentru un astfel de act ar fi fost cuprinse între 15.000 și 40.000 de euro.

Primele detalii ies la iveală din informațiile furnizate G4Media.ro de o sursă din Poliția de Frontieră și din acțiunile în instanță ale Direcției Locale de Evidența Persoanelor Sector 6.

Potrivit acestor date, circa 300 de cetățeni ruși ar fi intrat în posesia unor acte de identitate românești pe baza unor certificate de cetățenie care nu ar fi fost autentice. Documentele ar fi fost prezentate la ghișeele serviciilor de evidență a populației, în special din județele Botoșani, Suceava și Iași.

O parte dintre cazurile anchetate arată că certificatele ar fi provenit din consulate ale României din Rusia și Turcia, fără ca acestea să existe în realitate în registrele oficiale. Sursa citată afirmă că autoritățile române nu dispun de o bază de date cu certificatele eliberate de consulate, motiv pentru care funcționarii nu ar fi avut posibilitatea verificării autenticității.

În paralel, aproape 20 de cetățeni ruși ar fi folosit o metodă diferită: asumarea identității unor soldați ucraineni decedați în războiul început în februarie 2022. Exemple documentate includ cazul lui Roman Volosciuk, ucrainean născut în 1994 și mort pe front în martie 2024.

Conform investigației, identitatea lui ar fi fost folosită de Rolan Asanov, un cetățean rus născut în 1986, urmărit în Rusia pentru trafic de droguri și fugit ulterior în Spania. Acesta ar fi plătit circa 15.000 de euro unei rețele care a implicat mita oferită unor funcționari din nordul României.

Șirul cazurilor continuă cu aproximativ 20 de situații similare, în care persoane din Rusia au invocat rude române pentru a solicita redobândirea cetățeniei, folosind însă identități ale unor militari ucraineni morți. Toate aceste situații sunt analizate în detaliu de procurori.

Lista persoanelor aflate în vizor include foști oficiali ai marilor companii rusești, oameni de afaceri apropiați Kremlinului sau persoane căutate pentru fraude financiare. Printre ei:

• Alexander Sergeev, fost ofițer în Forțele Aeriene ale URSS și inginer în companii din industria aeronautică; carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Dumbrăveni; implicat într-un proces privind anularea unui act de căsătorie.
• Viktor Shkipin, fost director de marketing la SberBank și lector la Skolkovo School of Management, instituție susținută de figuri precum Roman Abramovici și Ruben Vardanian; acte emise la Dumbrăveni; vizat în instanță într-un dosar privind starea civilă.
• Artem Shuntikov, fost director la Nefteprombank, urmărit penal pentru infracțiuni financiare; a obținut carte de identitate de la Câmpulung Moldovenesc.
• Vyacheslav Solomin, implicat în companii mari din domeniul energiei; acte inițiale eliberate de SPCLEP Huși.
• Oksana Podieiablonskaia, cu acte eliberate de SPCLEP Săveni; vizată într-un proces pentru anularea unui act de naștere din 2023.

Instanțele Sectorului 6 au deschis zeci de procese pentru anularea actelor de stare civilă ale cetățenilor ruși astfel identificați. Un caz reprezentativ este cel al lui Alexandr Strelnikov, care a prezentat un certificat de cetățenie română presupus emis în Rusia în 2016, deși nu depusese niciodată cereri oficiale pentru acordarea cetățeniei. Pe baza acelui document a primit în 2024 un act de naștere românesc, ulterior anulat de instanță.

Anchetatorii investighează și situația lui Iuri Istomin, care ar locui la aceeași adresă din București cu Constantin Țuțu, politician din Republica Moldova, extrădat recent din Grecia pentru a fi judecat în mai multe dosare.

Potrivit sursei G4Media.ro, prețul pentru obținerea unui buletin românesc cu documente false se situa între 15.000 și 40.000 de euro. O parte din bani ar fi ajuns la funcționari ai serviciilor de evidență a populației, acuzați de luare de mită, fals și cumpărare de influență.

În noiembrie 2024, Parchetul General a efectuat percheziții la serviciile din Bucecea și Vârfu Câmpului, unde suspecții erau investigați pentru fapte de corupție și eliberarea de documente neconforme.

În iulie 2025, procurorii, sprijiniți de polițiștii de frontieră, au desfășurat aproximativ 300 de percheziții la structuri din Câmpulung Moldovenesc și Săveni. La Câmpulung, anchetatorii vizau identificarea unei rețele care ar fi obținut acte românești pentru persoane din Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte zone ale fostei URSS. La Săveni, ancheta a vizat o rețea implicată în obținerea a aproximativ 7.000 de acte de identitate, în perioada 2023–2024, pentru cetățeni din aceleași regiuni.

Parchetul General a transmis atunci:
„(…) beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”.

În urma analizei documentelor ridicate, procurorii au identificat aproximativ 300 de cetățeni ruși care ar fi folosit proceduri ilegale pentru obținerea cetățeniei române. Aceștia au fost dați în consemn la Poliția de Frontieră, însă instituția a transmis că informațiile privind consemnele sunt destinate exclusiv structurilor interne ale Ministerului Afacerilor Interne și autorităților statului responsabile cu securitatea națională.

Parchetul General nu a oferit încă un punct de vedere privind stadiul cercetărilor, însă sursa citată de G4Media.ro afirmă că fenomenul a fost posibil din cauza mai multor probleme structurale:

• lipsa unei baze de date naționale cu certificatele de cetățenie eliberate de consulatele României;
• imposibilitatea procurorilor de a cere interceptări în dosare care vizează falsificarea actelor de identitate, deoarece infracțiunea are un maxim de pedeapsă de trei ani;
• dependența serviciilor locale de evidență a populației de documentele prezentate fizic, fără instrumente eficiente de verificare rapidă;
• corupția unor funcționari care ar fi facilitat întocmirea actelor neconforme.

Ancheta este în desfășurare, iar verificările vizează extinderea cercetărilor și asupra altor posibile rețele care ar fi exploatat aceleași vulnerabilități.